Isărescu: Politica monetară puternică din 2005-2006 a determinat creşterea creditului în valută

Întărirea politicii monetare, în perioada 2005-2006, a dus la aprecierea nesustenabilă a leului şi la explozia creditului în valută, a declarat, ieri, Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), în cadrul unui colocviu de politică monetară.

Domnia sa a precizat: "Cu cât întăream mai mult politica monetară, pentru că acest al doilea canal era expansiv (n.r. creditul în valută) şi trebuia să contrabalansăm, cu atât atrăgeam capitaluri speculative şi întăream leul. Funcţionează simpla teorie de întărire a politicii monetare? A ieşit ceva bun? Nu, a ieşit ceva relativ rău".

Guvernatorul Băncii Centrale a adăugat că prin acest mecanism s-a creat o vulnerabilitate şi s-a umflat "balonul" creditului valutar, în "capcana" căruia au intrat tot mai mulţi oameni.

Domnia sa a mai spus că inflaţia este un fenomen monetar, dar cu multiple conexiuni. Mugur Isărescu l-a citat pe Henry Wallich (fost membru al Federal Reserve), susţinând că: "A spune că inflaţia este numai un fenomen monetar este echivalent cu a spune că împuşcarea unui om este numai un fenomen de balistică (...) Nu este doar o tautologie, dar duce şi la adormirea spiritului".

În plus, Guvernatorul BNR a mai explicat, la colocviul de politică monetară de ieri, că pe termen lung creşterea semnificativă a masei monetare generează creşterea preţurilor, dar pe termen scurt corelaţia nu mai este la fel de clară.

Mugur Isărescu a adăugat că masa monetară este mai mare într-o ţară cu inflaţie scăzută decât într-o ţară cu inflaţie ridicată, dar percepţia este exact inversă, din cauza vitezei de circulaţie a banilor, invers proporţională cu încrederea în moneda naţională. Într-o ţară cu inflaţie scăzută banii sunt "păstraţi", iar într-o ţară cu inflaţie ridicată banii circulă mai repede, potrivit domniei sale.

Şeful Băncii Centrale a explicat că, pe termen scurt, evoluţia preţurilor are legătură mai mult cu ciclul economic şi cu veniturile populaţiei (concentrare, distribuţie) şi mai puţin cu numerarul în circulaţie.

Mugur Isărescu a afirmat că ţara noastră s-a confruntat cu un paradox, în prima parte a anilor "90, când deficitul bugetar era foarte scăzut, masa monetară creştea moderat cu 20%, iar inflaţia era de 300%. Explicaţia acestui paradox a reprezentat-o arieratele companiilor de stat, practic banii pe care nu îi crea BNR. Aceste subvenţii implicite duceau la un deficit cvasifiscal de 20% din produsul intern brut, compatibil cu inflaţia de 300%.

Domnia sa a precizat: "Erau subvenţii implicite. Aceste întreprinderi de stat plăteau numai creditorii puternici - muncitorii, conducerea şi eventual nişte amici, nu plăteau utilităţile şi obligaţiile la bugetul statului. Era nevoie de curaj să închizi electricitatea către uzinele de oţel din oraşul X".

În prezent, rata dobânzii de politică monetară se situează la nivelul de 6,25%. Ratele rezervelor minime obligatorii la pasivele în valută sunt de 20%, iar ratele rezervelor minime obligatorii la pasivele în lei sunt de 15%.