Isărescu: România a fost la un pas de infarct economic, în 2009

Ţara noastră a fost, în 2009, aproape de un "sudden stop", echivalentul medical al unui infarct, dar acest lucru a fost evitat deoarece s-a reacţionat la timp, a declarat, ieri, Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), în cadrul Forumului Finance 2011. Guvernatorul BNR a precizat că economia se obişnuise cu intrări de capitaluri mari, în condiţiile în care acestea însumau, în 2004, circa patru miliarde de euro şi în perioada 2005-2008 se situau la o medie anuală de 16 miliarde de euro.

Domnia sa a declarat: "Noi nu am fost într-un < sudden stop >, prin comparaţie medicală cu un infarct, dar am fost foarte apropiaţi de un < sudden stop >, aşa cum se defineşte fenomenul pe plan internaţional ca fiind momentul când, dintr-un motiv internaţional sau intern, capitalurile care alimentează o economie pur şi simplu se opresc. Economia este obişnuită să crească bazată pe aceste capitaluri străine".

Mugur Isărescu a adăugat că nu a crezut în 2009 că România se apropie de un < sudden stop >: "Cifrele arată că nu am fost chiar acolo, dar eram foarte aproape. Şi asta nu este de glumă. Cred că noi nu am intrat într-un < sudden stop >, inclusiv pentru faptul că am reacţionat la timp, la sfârşitul lui 2008 şi începutul lui 2009. Şi în consecinţă şi mişcările de capital care începuseră să fie brutale nu s-au reversat - spus cu alte cuvinte nu au mai intrat atât de multe capitaluri în România, dar nu s-au retras. O retragere de capitaluri ne-ar fi pus într-o situaţie de < sudden stop >. Cheia care a evitat această situaţie total dramatică pentru o ţară a fost faptul că am încheiat la timp acordul de împrumut cu Fondul Monetar şi cu Uniunea Europeană".

• Intrările de capital sunt inevitabile

Mugur Isărescu este de părere că în ţara noastră ar putea să intre din nou fluxuri masive de capital.

Domnia sa a declarat: "Este probabil să intrăm într-o nouă perioadă în care în România vor intra masiv capitaluri, cu suişuri şi coborâşuri. Accentuarea situaţiei dificile din Grecia ar putea să tempereze ce spun acum. Cred, însă, că ciclul pe termen mediu este inevitabil o perioadă, în care vom avea intrări mai mari de capital. Vom încerca bineînţeles să atenuăm volatilitatea cursului de schimb, dar acesta nu este un < must >".

Domnia sa a adăugat că nu trebuie date mesaje greşite despre ceea ce Banca Centrală poate face pentru a influenţa evoluţia cursului.

Guvernatorul Băncii Centrale a precizat: "Deja avem rezerve internaţionale excedentare şi crearea de lichiditate prin intervenţii directe este o iluzie, nicio bancă centrală nu poate face acest lucru. Vom încerca să descurajăm volatilitatea extremă a cursului, prin alte măsuri neortodoxe, dar în acelaşi timp spunem că este foarte important să fie asigurată competitivitatea produselor româ-neşti, nu numai prin preţ, ci şi prin productivitate, costuri scăzute de producţie, promovare corespunzătoare, deschiderea spre noi pieţe de export. Reformele structurale sunt esenţiale în acest sens".

• Mixul de politici macroeconomice determină creşterea economică

Mugur Isărescu a explicat că dis-cuţia publică trebuie orientată către mixul de politici macroeconomice, care determină un model de creştere economică sustenabil sau nu.

"Alminteri vom rămâne şi în viitor, ca şi în trecut, în mare măsură la dispoziţia capitalului privat care aţi văzut ce comportament are: te iubeşte câteodată foarte mult şi îţi invadează ţara cu sume imense faţă de capacitatea de absorbţie a unei economii mici şi deschise ca România, pentru ca apoi din considerente care nu ţin totdeauna de economia internă, ci de motivaţii internaţionale, să se retragă brusc şi să creeze alt fel de probleme", potrivit domniei sale.

În perioada 2000-2004, ţara noas-tră a răspuns bine la intrările de capital "modeste", în contextul în care a existat şi un acord cu Fondul Monetar Internaţional. Guvernatorul României a explicat că în perioada 2005 - 2008 au fost intrări mari de capital, dar şi cheltuieli bugetare ridicate, care nu s-au dus în sectorul de infrastructură, ci pe partea de cheltuieli sociale şi salariale.

Domnia sa continuat: "Din 2009, mixul de politici macroeconomice a fost corect, chiar dacă percepţia, în timp ce au fost puse în practică, a fost că mixul nu a fost corect şi că erau alte soluţii. Nu erau, erau doar alte iluzii, de data asta mult mai periculoase."

Mugur Isărescu a mai adăugat că este o eroare atunci când politicienii spun că vor deficit bugetar mai mare, întrucât au nevoie de cheltuieli bugetare mai ridicate.

Domnia sa a explicat din nou că atunci când se realizează un deficit bugetar mai mare cresc aproape automat şi costurile de finanţare, iar per total se vor majora cheltuielile bugetare.