Jeffrey Franks: România va simţi revenirea economică, în a doua jumătate a anului

• Şeful FMI: "Nu cer Ministerului de Finanţe să plătească facturile CNVM, dar le cer să găsească o soluţie legală la problema cu care se confruntă"

Reporter: Aţi anunţat că autorităţile române vor demara privatizarea în acest an a companiilor de stat, printre acestea numărându-se "Nuclearelectrica" şi "Hidroelectrica". Cele două societăţi nu se aflau pe lis-ta iniţială de privatizări. În ce va consta procesul de vânzare?

Jeffrey Franks: În discuţiile noastre cu Guvernul am căzut de acord să punem pe lista companiilor care urmează să fie privatizate pachete minoritare din "Hidroelectrica" şi "Nuclearelectrica".

Vom oferi Guvernului opţiuni în privinţa vânzării, dar cred că opţiunea cheie este să ne uităm la un inves-titor strategic, care să preia un pachet minoritar de acţiuni, sau o altă alternativă ar fi listarea la bursă.

Reporter: Le-aţi dat autorităţilor un termen limită pentru privatizarea "Nuclearelectrica" şi "Hidroelectrica"?

Jeffrey Franks: Cred că este realist să ne gândim la o perioadă de 12 luni. "Petrom" este prima companie care va trece prin acest proces (n.r. în acest an statul va vinde pe bursă încă un pachet de 9,84% din Petrom), apoi urmează "Transgaz", "Romgaz", "Transelectrica" şi poate ceva mai târziu "Hidroelectrica" şi "Nuclearelectrica".

Reporter: Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare a fost obligată să despăgubească investitorii care şi-au pierdut banii la Fondul Naţional de Investiţii. Zvonurile spun că FMI a cerut Ministerului de Finanţe să ia această povară de pe umerii CNVM. Care este poziţia FMI faţă de acest lucru?

Jeffrey Franks: Acest lucru este foarte important. România nu-şi permite să nu aibă o piaţă de capital funcţională, mai ales atunci când încerci să privatizezi acţiuni din companii de stat. Nu poţi avea o piaţă de capital funcţională fără să ai un reglementator al pieţei. Deciziile legale împotriva CNVM, în momentul de faţă, i-ar împiedica funcţionarea.

CNVM nu va mai putea să-şi plătească salariile, deci trebuie să găsim o soluţie la această problemă. Despre această decizie legală specifică privind FNI nu am nicio perspectivă, pentru că nu am participat la astfel de discuţii.

Nu cer Ministerului de Finanţe să plătească facturile CNVM, dar le cer să găsească o soluţie legală la problema cu care se confruntă.

Reporter: Le-aţi dat un termen limită?

Jeffrey Franks: Nu există un termen limită pentru acest lucru, este ceva ce trebuie făcut.

Reporter: Ce politici monetare ar trebui să aplice Banca Naţională a României pentru a ţinti inflaţia în 2012?

Jeffrey Franks: Şocurile adiţionale inflaţiei au fost exogene, aflându-se în exteriorul controlului Băncii Naţionale a României. Ceea ce Banca Naţională a României are de făcut este să se asigure că aceste şocuri nu se vor transmite într-o creştere generalizată a preţurilor.

Pentru a face acest lucru, BNR ar trebui să se uite la prognoza inflaţiei şi, dacă este prea mare pentru 2012, trebuie să o ajusteze în următoarele luni. Sunt diferite mecanisme prin care BNR poate face acest lucru: intervenţia pe cursul de schimb, operaţii "open market" pe piaţa monetară, schimbarea dobânzii de politică monetară sau schimbarea ratelor rezervelor minime obligatorii. BNR trebuie să se uite la problemă, la setul de măsuri de care dispune şi trebuie să ia o decizie privind cea mai bună soluţie. Nu le voi dicta care este măsura pe care trebuie să o ia, dar în mod clar pericolul a crescut în ceea ce priveşte inflaţia, faţă de ultima oară când am vizitat România. De aceea, Banca Naţională a României trebuie să fie pregătită să atace problema, dacă este necesar.

Reporter: Cum comentaţi opiniile că BNR a intervenit pe cursul de schimb ca să tempereze inflaţia?

Jeffrey Franks: Băncile Centrale intervin din când în când pe piaţa de schimb valutar şi nu este nimic în neregulă. Intervenţiile se fac pentru stabilizarea volatilităţii cursului de schimb, alteori pentru mişcarea cursului într-o anumită direcţie pentru controlarea inflaţiei. Aceasta este o decizie a Băncii Naţionale a României care face parte din politica monetară. Nu cred că BNR a fost foarte activă pe piaţa de schimb valutar.

Reporter: Credeţi că întărirea leului a ajutat inflaţia să coboare?

Jeffrey Franks: Teoria economică ne arată că aprecierea cursului de schimb ajută la coborârea inflaţiei, dar trebuie să fim realişti. Aprecierea leului a fost destul de mică, deci şi efectul asupra inflaţiei va fi la fel de mic. Nu te poţi baza exclusiv pe cursul de schimb ca să cobori inflaţia, pentru că acest lucru are implicaţii şi asupra competitivităţii.

Reporter: Credeţi că numărul creditelor neperformante va atinge maximul în a doua jumătate a anului?

Jeffrey Franks: Cred că la jumătatea anului creditele neperformante vor atinge vârful. Ne aşteptăm la acest lucru.

Reporter: Cum va afecta acest lucru sistemul bancar?

Jeffrey Franks: Odată ce vârful creditelor neperformante va fi atins şi nivelul va începe să coboare, acest lucru va permite sistemului bancar să fie puţin mai relaxat. După de vârful va fi atins, vor fi veşti bune pentru economie, deoarece băncile vor începe din nou creditarea.

Reporter: Care este opinia dumneavoastră cu privire la intenţia BNR să restricţioneze creditarea în valută?

Jeffrey Franks: Excesul de credite în valută este riscant pentru o economie. Este foarte potrivit că oficialii Băncii Centrale au în vedere acest lucru, ca parte integrantă din reglementarea prudenţială a sectorului financiar. Să vedem care vor fi măsurile exacte pe care BNR le va lua. În principiu, este o măsură bună.

Reporter: Băncile vor trebui să ia măsuri speciale, având în vedere creşterea numărului de credite neperformante?

Jeffrey Franks: Ceea ce au făcut băncile până acum a fost provizionarea pentru creditele neperformante. Cerinţele privind provizioanele în România sunt foarte stricte. Intern, băncile restructurează anumite credite ca să le facă performante, iar în alte cazuri au activităţi bune de colectare a garanţiilor. Nu este nevoie ca Guvernul să intervină în acest proces pentru că funcţionează foarte bine şi pentru că cerinţele de provizionare sunt destul de stricte, există un sentiment de încredere. Chiar dacă numărul creditelor neperformante este mare, nu sunt riscuri mari de criză financiară.

Reporter: Sunteţi de părere că rezervele minime obligatorii ar trebui să rămână la nivelul actual?

Jeffrey Franks: Având în vedere presiunile inflaţioniste cu care ne confruntăm acum, nu cred că mai este spaţiu pentru reducerea rezervelor minime obligatorii.

Reporter: Ce perspective aveţi pentru acest an, privind sectorul bancar?

Jeffrey Franks: Creditarea îşi va reveni uşor în a doua jumătate a anului. Am putea asista la o trecere de la creşterea negativă a creditării la una pozitivă, în cursul acestui an. Mă aştept ca sistemul bancar să ajungă de la poziţia de "break even" din ultimele luni, la una profitabilă, în următoarele. Asta înseamnă că ieşim din sectorul dificultăţilor financiare.

Reporter: Când credeţi că efectele creşterii economice se vor resimţi în buzunarele românilor?

Jeffrey Franks: Cred că acest lucru deja este simţit de către români, pentru că exporturile merg foarte bine. Sperăm că ulterior se vor generaliza şi în restul economiei. Este un proces gradual. Rata şomajului a scăzut, iar asta este un lucru bun, dar crearea de locuri de muncă este încă foarte slabă. Românii vor simţi revenirea economică când va începe să crească numărul de locuri de muncă şi când activitatea economică le va da posibilitatea să consume şi să investească. Cred că în a doua jumătate a anului se va produce acest lucru.

Reporter: Ce progrese vă aşteptaţi să facă România în următoarele trei luni?

Jeffrey Franks: Există o agendă foarte ambiţioasă pentru reformarea companiilor de stat. La fiecare trei luni vrem să înaintăm acest proces. Ne aşteptăm să vedem îmbunătăţiri în procesul de reformare a companiilor de stat. În mod specific, Guvernul va lucra la planuri de acţiune. Vor fi restructurate acum câteva companii şi în următoarea rundă altele. Trebuie să înainteze procesul acolo unde trebuie vândute pachete de acţiuni şi unde trebuie privatizat managementul. Ne aşteptăm ca peste trei luni să vedem progrese în sectorul fiscal. Am discutat cu Guvernul schiţa bugetului pentru 2012 şi am trasat ceea ce este de făcut pentru atingerea ţintei din 2012.

Jeffrey Franks: Managerii privaţi ar putea conduce companiile de stat