JP MORGAN, DATE PENTRU PRIMUL TRIMESTRU: Coronacriza a contractat economia mondială cu 12%

Temerile privind izbucnirea unui război între Statele Unite şi Iran au fost înlocuite de pandemia de Covid-19, despre care JP Morgan consideră că a dus la o contracţie a economiei mondiale de 12%, din ianuarie până în martie, se arată într-un raport al Forumului Economic Mondial de la finele lui martie.

Primele trei luni ale anului au marcat cea mai severă prăbuşire a pieţelor de acţiuni de la Marea Depresiune, intensificată de scăderea drastică a preţului petrolului cu 60%, iar aprilie s-ar putea să nu aducă prea multă uşurare în pieţe, coronavirusul răspândindu-se încă rapid şi păstrând o mare parte din economia globală închisă. Băncile au redus rapid prognozele şi pentru trimestrul al doilea, astfel încât se aşteaptă mai multe turbulenţe în pieţele financiare.

Totuşi, ofensiva a venit. Guvernele ţărilor din G20 au promis cinci trilioane de dolari, efort de redresare economică, iar băncile centrale au redus ratele dobânzii de politică monetară şi au reluat achiziţiile de acţiuni.

Acum, pentru a spune că într-adevăr a venit primăvara, este nevoie de atingerea maximului ratei infecţiilor.

• Victoria Chinei

Fabrica lumii se redeschide, dar piaţa este închisă şi cumpărătorii au dispărut. Politicile de izolare socială din China par să funcţioneze în ceea ce priveşte coronavirusul, permiţând reluarea muncii şi a deplasărilor.

Însă pagube economice majore pot încă să apară.

Cu numărul infecţiilor într-o creştere exponenţioală în Statele Unite, Europa şi celelalte pieţe în care exportă China, cu lanţurile de aprovizioare în dezordine, cea de-a doua economie a lumii nu are parte nici de componentele din import de care are nevoie, nici de cerere pentru produsele sale.

Deja profiturile pentru ianuarie-februarie ale fabricilor chineze au atins nivelul cel mai scăzut din ultimul deceniu, iar evaluările privind producţia viitoare vor arăta, foarte probabil, o situaţie şi mai sumbră. În plus, ca peste tot în lume, pierderile locurilor de muncă cresc, indiferent de cât de ieftine sunt împrumuturile oferite afacerilor.

Se aşteaptă o contracţie a economiei în acest trimestru, iar mulţi economişti estimează o creştere pentru anul 2020 de aproximativ 2% - o treime din ţinta autorităţilor "de circa 6%".

• Goldman Sachs: Pandemioa poate scufunda economia euro cu 9%, în acest an

Banca Centrală Europeană a făcut eforturi pentru a combate daunele provocate de virus, extinzând masiv achiziţiile de active, şi-a sporit flexibilitatea privind cota de obligaţiuni pe care o cumpără din fiecare ţară şi a "protejat" costurile împrumuturilor pentru statele mai slabe din zona euro, precum Italia. Acum este momentul ca liderii Uniunii Europene să se adune.

Până în prezent, nu există un front comun: liderii europeni nu au reuşit să cadă de acord privind amploarea sprijinului pentru economiile devastate de pandemie. Acţiunea agresivă a BCE le oferă un moment de respiro, iar în prezent politicienii se ocupă de crearea unei linii de credit în valoare de aproximativ 2% din producţia anuală, din fondul de bailout al zonei euro.

Multe guverne europene cer emiterea unui instrument de datorie comun pentru a face faţă unei crize despre care economiştii de la Goldman Sachs estimează că poate scufunda economia euro cu 9%, în acest an.

Dar Germania şi alte state se opun acestui lucru. Miza, spune preşedintele Franţei Emmanuel Macron, este supravieţuirea proiectului european. Cu siguranţă criza este departe de a se termina.

• Pieţele de frontieră

Activele financiare traversează o perioadă dificilă, incluzând acţiunile, obligaţiunile şi valutele din pieţele emergente. Dar, în puţine locuri durerea s-a simţit mai acut ca în pieţele de frontieră.

Multe dintre aceste economii de frontieră se află în Africa şi suferă de o combinaţie toxică de scădere a preţurilor petrolului şi a mărfurilor, perspectiva recesiunii pentru economia globală şi deprecierea monedelor, ceea ce va face ca datoria externă să fie tot mai scumpă.

Multe ţări de pe continent nu au puterea financiară sau rezervele valutare necesare pentru a combate coronavirusul şi a-şi susţine economiile, sistemele lor de asistenţă medicală fiind deja sub presiune.

Banca Mondială şi Fondul Monetar Internaţional au cerut creditorilor să ofere scutiri imediate pentru datoriile ţărilor cele mai sărace din lume, care se confruntă cu consecinţele umane şi economice ale pandemiei de Covid-19.

Liderii ţărilor din G20 s-au angajat să injecteze peste cinci trilioane de dolari în economia globală pentru a limita pierderi de locuri de muncă şi de venituri, şi să facă "tot ce trebuie pentru a depăşi pandemia" exprimând-şi îngrijorarea în special faţă de Africa.

Acum, mulţi speră că recunoaşterea necesităţii de a susţine plasa de siguranţă financiară globală şi sistemele de sănătate se va transpune în acţiune.