Jurnal de criză

• Business Insider: Grecii au învăţat o lecţie periculoasă de la Spania

Indiferent ce partide urmează să formeze coaliţia de guvernare în Grecia, acestea vor cere mai multe miliarde de euro pentru salvare, însă fără să menţioneze condiţii sau reforme structurale, notează Business Insider. Liderii acestora au văzut cum premierul Spaniei Mariano Rajoy, a cerut salvarea băncilor spaniole după ce a asigurat pe toată lumea cu cea mai mare sinceritate pentru o perioadă îndelungată că nici ţara sa şi nici băncile nu au nevoie de fonduri. Niciun detaliu nu le-a scăpat grecilor când, sâmbătă, premierul s-a proclamat victorios, declarând că i s-au oferit 100 miliarde euro fără condiţii ataşate. Acest lucru este exact ceea ce doreau politicienii greci să audă - şi au jubilat, deoarece jugul reformelor structurale şi al austerităţii a fost rupt. Nu au contat pentru ei protestele oficialilor germani, finlandezi şi ai UE, care au încercat să arate că, de fapt, există o multitudine de condiţii, care te fac să te întrebi dacă a avut loc vreun acord.

Însă această speranţă nu a oprit retragerile din băncile greceşti. Companiile şi populaţia transferă în străinătate, de ceva timp, aproape toţi euro de care dispun şi au stocat fonduri de urgenţă sub saltele şi în cutii, de teamă că, într-un weekend din viitorul apropiat, conturile în euro le vor fi transformate în conturi în drahme. Iar cei câţiva euro rămaşi pot fi scoşi imediat după alegeri, dacă perspectivele se înrăutăţesc.

Grecia este practic golită de sânge de către propriul popor.

Astfel că fondurile care i-au fost puse la dispoziţie de către Troică (UE-FMI-Banca Mondială) reprezintă transfuzii pentru sistemul bancar grecesc. Însă Banca Centrală Europeană nu lasă să se întrevadă pentru cât timp şi până în ce punct este dispusă să asigure transfuziile, aparent temătoare că aruncă bani pe fereastră.

În acest context, au apărut persoane care încearcă să profite de disperarea populaţiei de a obţine fonduri pe care băncile nu pot să le mai ofere. Poliţia a arestat marţi patru persoane, membre a unei grupări care, pretinzând că sunt funcţionari ministeriali, ingineri sau arhitecţi, ofereau contra cost aşa-zise fonduri europene doritorilor. Pe parcursul a doi ani, aceştia au reuşit să obţină peste 350.000 euro de la cei pe care i-au înşelat. Acest lucru dovedeşte că, chiar şi în condiţii de haos, oamenii caută oportunităţi de câştig.

Astfel, alegerile din Grecia poate nu vor decide viitorul ţării în zona euro, ci vor prelungi perioada pentru înşelăciune, permiţând banilor să circule în mod liber, lucru pe care Troica probabil nu îl va privi cu ochi buni. Nu este, însă, sigur că partidul câştigător va aduna suficiente voturi încât să formeze o alianţă de guvernare sau că vreun partid va accepta să ia parte la o astfel de coaliţie. În acest caz, vor fi necesare noi alegeri, o posibilitate pe care Antonis Samaras, liderul partidului conservator Noua Democraţie, a catalogat-o drept "sinucigaşă".

Turismul, al doilea sector economic al Greciei, după cel de transport maritim, a primit o nouă lovitură prin decizia şoferilor de autocare turistice să intre în grevă, în condiţiile în care li s-a cerut o nouă reducere salarială de 50%, pe lângă cea de 20% la care au fost deja supuşi. Iar Grecia reprezintă modelul pentru Spania şi Italia, notea-ză publicaţia. (Alexandru Sârbu)

• Banca Elveţiei, gata să cumpere cantităţi nelimitate de valută

Banca Naţională a Elveţiei (SNB) şi-a reafirmat, ieri, angajamentul privind menţinerea cursului minim de schimb la 1,20 franci/euro, subliniind că este gata să cumpere cantităţi nelimitate de valută, cu numai câteva zile înaintea alegerilor din Grecia, care ar putea provoca un nou aflux de lichidităţi dinspre zona euro spre francul elveţian.

"Chiar şi la actualul curs de schimb, francul elveţian este la un nivel ridicat. O nouă apreciere ar avea un impact serios asupra preţurilor şi economiei Elveţiei. SNB nu va tolera acest lucru. Dacă va fi necesar, SNB este gata să ia noi măsuri în orice moment", a anunţat Banca Elveţiei.

• Standard & Poor's: "Zona euro şi sistemul său bancar au intrat într-o fază crucială"

Agenţia de evaluare financiară Standard & Poor's (S&P) a apreciat, ieri, că zona euro şi sistemul său bancar au intrat într-o fază crucială, iar alegerile din Grecia, summitul G20 şi viitoarele consilii ministeriale şi summituri ale UE vor juca un rol esenţial în definirea viitorului european.

S&P reaminteşte că dintre cele 50 de mari bănci pe care le evaluează, 27 sunt cotate cu o perspectivă negativă din cauza mediului economic şi financiar dificil din Europa. În unele cazuri, ratingul negativ este determinat şi de perspectiva negativă a datoriilor suverane la care sunt expuse băncile respective. Celelalte 23 de bănci, în principal germane, franceze, britanice şi suedeze, au primit de la S&P un rating cu perspectivă stabilă.

• Euromonitor: Colapsul zonei euro ar devasta turismul

Un eventual colaps al zonei euro ar avea un efect devastator asupra companiilor aeriene şi hotelurilor din Europa, în condiţiile în care consumatorii şi companiile şi-ar reduce bugetele pentru călătorii, iar preţurile s-ar prăbuşi, conform estimărilor firmei de cercetare Euromonitor International.

Potrivit celui mai sever scenariu Euromonitor, care presupune dezmembrarea dezordonată a zonei euro, numărul turiştilor care ar ajunge în ţările din zona euro ar urma să scadă cu 11%, iar cheltuielile turiştilor - cu 17,3%.

• "Credit Suisse": Grecia nu va ieşi din zona euro

Analiştii băncii elveţiene "Credit Suisse" cred că rezultatul alegerilor care vor avea loc duminică în Grecia este extrem de incert, în condiţiile în care partidele Noua Democracţie şi Syriza au şanse similare.

Banca apreciază că în urma alegerilor va fi format un nou guvern şi nu există riscul organizării unui al treilea scrutin.

"Credem că, eventual, vom asista la o renegociere cu succes a programului de austeritate, nu la ieşirea Greciei din zona euro".

Pe de altă parte, potrivit băncii centrale elveţiene (SNB), "Credit Suisse Group" AG are nevoie de o majorare semnificativă de capital, anul acesta, ca să se pregătească pentru o posibilă înrăutăţire a crizei datoriilor din Europa. Totodată, SNB recomandă UBS AG - cea mai mare bancă din Elveţia, să-şi majoreze capitalul.

• Şomajul din Grecia, la nivel record

Rata şomajului din Grecia a continuat să crească în primul trimestru din 2012, ajungând la nivelul record la 22,6%, de la 20,7% în ultimele trei luni din 2011, anunţă Elstat.

Conform cifrelor oficiale, în Grecia sunt 1,12 milioane de şomeri.

• Surse: Spania are nevoie de 60-65 miliarde euro pentru recapitalizarea băncilor

Sistemul bancar spaniol necesită 60-65 miliarde euro pentru recapitalizare, conform auditului independent care urmează să fie finalizat la data de 18 iunie, spun surse citate de Reuters. Acestea afimă că auditul, realizat de firmele de consultanţă "Oliver Wyman" şi "Roland Berger", trebuia să fie publicat în 21 iunie, însă va fi anunţat mai devreme, dat fiind că premierul spaniol Mariano Rajoy vrea să obţină această evaluare în vederea prezentării sale la reuniunea G20 programată să se desfăşoare în 18-19 iunie, în Los Cabos, Mexico.

La sfârşitul săptămânii, Spania a solicitat până la 100 de miliarde euro pentru recapitalizarea băncilor. (V.R.)

• PARLAMENTAR GREC: Syriza nu doreşte ieşirea Greciei din zona euro

Yiannis Dragasakis, membru în Parlamentul Greciei şi al Syriza, partidul de orientare radicală de stânga, a declarat că formaţiunea politică din care face parte nu doreşte ieşirea statului elen din zona euro, dar, în acelaşi timp, refuză continuarea politicilor de austeritate.

Syriza ocupă, potrivit presei greceşti, primul loc în preferinţele grecilor pentru alegerile de duminică.

"Syriza nu consideră renunţarea la euro drept o opţiune, dar nici nu poate consimţi continuarea aceloraşi politici (n.r. de până acum), chiar şi cu ajustări şi prelungiri, aşa cum au propus, în ultima vreme, PASOK (n.r. socialiştii) şi Noua Democraţie (n.r. conservatorii), din moment ce aceste opţiuni nu sunt capabile să sus-ţină vreo perspectivă de supravieţuire", a precizat domnia sa.

Programul are trei obiective politice imediate, respectiv ajutorarea victimelor crizei şi ale politicilor conţinute în Memorandumul încheiat cu Uniunea Europeană (UE) şi Fondul Monetar Internaţional (FMI), stabilizarea directă a economiei, astfel încât să se evite accentuarea problemelor economice, şi reducerea incertitudinii generalizate, revenirea speranţei şi crearea de noi perspective vizibile, potrivit parlamentarului grec.

Pentru atingerea primul obiectiv, Syriza are în vedere, printre altele, renegocierea destinaţiei unei părţi a fondurilor europene alocate Greciei, astfel încât acestea să poată fi utilizate pentru combaterea sărăciei extreme, asigurarea unui nivel de trai minim garantat, oferirea de adăpost şi hrană pentru cei puternic afectaţi de criză, precum şi pentru oferirea de subvenţii gospodăriilor fără un venit stabil, arată Yiannis Dragasakis. Partidul pe care domnia sa îl reprezintă doreşte revenirea salariului minim la nivelurile anterioare, precum şi extinderea ajutorului de şomaj, scutiri de taxe pentru cei care îşi cumpără casa, pentru şomeri şi pentru toate persoanele care trăiesc sub sau aproape de limita de sărăcie. De asemenea, Syriza propune măsuri îndreptate împotriva preţurilor ridicate, redesenarea programelor de susţinere a tinerilor fermieri şi a celor care stimulează crearea de locuri de muncă, încurajarea desfăşurării de activităţi ecoomice bazate pe solidaritate şi a comerţului direct între producători şi consumatori. Companiilor aflate în insolvenţă sau care au fost închise ar trebui să li se permită să funcţioneze în continuare sau să fie repornite de către angajaţi prin intermediul cooperativelor sau a altor forme legale cu caracter colectiv, potrivit programului radicalilor de stânga.

• Renunţarea la reducerea cheltuielilor publice

În vederea stimulării revenirii creşterii economice, aceştia propun, printre altele, îngheţarea tuturor măsurilor care prevăd reduceri salariale în sectorul public şi de ajutoare sociale, a declarat Yiannis Dragasakis. Syriza doreşte înlocuirea Memorandumului cu un plan de revenire socială, reconstrucţie economică şi stabilizare fiscală, care prevede ştergerea unei părţi semnificative a datoriei acumulate, condiţionarea realizării serviciului celei rămase de rata de dezvoltare a economiei şi suspendarea plăţii dobânzilor până când economia îşi revine. Ajustarea urmează să se facă în cadrul unei soluţii la nivel european privind datoriile publice ale tuturor statelor membre UE iar, în cazul în care acest lucru nu se va dovedi fezabil, pe baza unor negocieri bilaterale.

Politica fiscală propusă de partidul condus de Alexis Tsipras presupune stabilizarea cheltuielilor publice la un nivel cuprins între 43% şi 46% din Produsul Intern Brut (PIB) şi creşterea veniturilor statului prin taxarea veniturilor mari. Ţinta constă în creşterea colectării la buget cu 4 procente într-o perioadă de patru ani, astfel încât aceasta să ajungă la media europeană, a precizat Yiannis Dragasakis.

Programul de guvernare propune reducerea nivelului general al taxei pe valoarea adăugată (TVA) şi aducerea sa la un nivel aproape de zero pentru produsele alimentare de bază. De asemenea, se au în vedere crearea unui registru al averilor tuturor cetăţenilor greci, din ţară şi din străinătate, reexaminarea regimurilor speciale de taxare, restructurarea sistemului fiscal şi reformarea administraţiei publice.

• Control de stat pentru băncile recapitalizate şi interdicţie de reţinere a caselor persoanelor cu venituri reduse

În privinţa sectorului bancar, Syriza intenţionează să garanteze depozitele bancare "prin toate mijloacele posibile" şi să crească lichiditatea băncilor şi a economiei în ansamblu. Băncile ar urma să fie recapitalizate prin emiterea de acţiuni ordinare care oferă drept de vot, iar statul să le controleze pe cele la a căror recapitalizare s-au folosit fonduri publice. Datoriile gospodăriilor către instituţiile de credit urmează să fie restructurate sau reduse, iar preluarea caselor persoanelor cu venituri reduse în cadrul executărilor silite interzisă. De asemenea, ratele pe care aceştia le plătesc vor fi ajustate astfel încât să nu depăşească 30% din venitul lunar al debitorilor.

Condiţiile de operare a sectorului bancar urmează să fie supuse moficării pentru ca acesta să opereze în folosul economiei reale şi a reconstrucţiei, a mai menţionat Yiannis Dragasakis.

• Datoria băncilor spaniole la BCE atinge un nou record

Datoria netă a băncilor spaniole către Banca Centrală Europeană (BCE) a atins un nou record în luna mai, de 287,8 miliarde euro, ceea ce arată problemele din sectorul financiar al ţării. În aprilie, datoria Spaniei la BCE însuma 263,5 miliarde euro. Împrumuturile brute ale băncilor spaniole de la BCE au ajuns la 324,6 miliarde euro în mai, de la 316,9 miliarde euro în aprilie.

Utilizarea de fonduri de la BCE de către băncile Spaniei a scăzut până în aprilie anul trecut, când a ajuns la 42,23 miliarde euro. Începând din iulie 2011, împrumuturile au început să urce din nou şi au fost puternic accelerate de licitaţiile de lichiditate pe trei ani efectuate de BCE în decembrie 2011 şi februarie 2012.

• Spania şi Cipru, retrogradate de Moody's

Agenţia de evaluare Moody's Investors Service a retrogradat, miercuri seara, ratingul datoriei pe termen lung a Spaniei cu trei trepte, la "Baa3" de la "A3, ca urmare a solicitării de către guvernul de la Madrid a unui sprijin financiar extern de până la 100 de miliarde de euro pentru recapitalizarea băncilor. Potrivit agenţiei, acest împrumut va majora povara datoriei ţării.

Totodată, Moody's a retrogradat cu două trepte calificativul datoriei pe termen lung a Ciprului la "Ba3", de la "Ba1". Ratingul Ciprului rămâne sub supraveghere pentru o eventuală reducere. Retrogradarea a fost motivată prin "creşterea concretă a probabilităţii ca Grecia să iasă din zona euro".

• Randamentul obligaţiunilor Spaniei a ajuns la 7%

Randamentul obligaţiunilor pe zece ani ale Spaniei a atins, ieri, un nou record de la intrarea ţării în zona euro, de 7%, după ce agenţia de evaluare Moody's Investors Service a coborât cu trei trepte ratingul suveran al ţării.

Nivelul randamentului este considerat de mulţi analişti nesustenabil pe termen lung.

• Franţa vrea un pachet pentru stabilitate în zona euro

Franţa face presiuni asupra Uniunii Europene în sensul adoptării unui pachet de stabilitate financiară care să pună capăt crizei din zona euro, considerând că reacţia negativă a pieţei la planul de salvare a sectorului bancar spaniol, de 100 miliarde euro, arată nevoia de acţiuni mai cuprinzătoare.

• Grecii continuă să-şi retragă masiv banii din bănci

Grecii continuă să-şi retragă masiv depozitele din bănci în contextul incertitudinii generate de alegerile legislative anticipate ce vor avea loc duminică, dar băncile locale susţin că nu se aşteaptă la dificultăţi majore, afirmă surse din acest sector, citate de agenţia EFE. "Retragerea depozitelor continuă în mod constant şi la un nivel ridicat de la alegerile de pe 6 mai", a declarat un responsabil al Alphabank, una dintre principalele bănci private din Grecia. Însă el a negat că ar fi existat o sporire semnificativă a acestor retrageri în ultimele zile, acestea fiind "similare" celor din lunile ianuarie şi februarie, perioadă în care depozitele lichidate au totalizat între 10 şi 12 miliarde de euro. Aceeaşi sursă a ţinut să precizeze că această situaţie nu creează în prezent dificultăţi sectorului bancar grec întrucât "sunt bani", cele patru mari bănci private din Grecia primind numai luna trecută titluri în valoare 18 miliarde de euro de la Fondul European pentru Stabilitate Financiară (FESF). Potrivit cotidianului grec Kathimerini, citat de Agerpres, în luna iunie au fost retrase zilnic din conturile constituite în băncile greceşti sume cuprinse între 100 şi 500 de milioane de euro. De la declanşarea crizei financiare din Grecia, peste 72 de miliarde de euro au fost scoase din bănci, dintre care circa 40 de miliarde aparţin unor investitori străini care au depus bani în băncile din această ţară între anii 2007 şi 2009 pentru a profita de dobânzile ridicate oferite.

• Brokerii: Unda alegerilor elene ar putea ajunge la BVB

Evoluţia Bursei de Valori Bucureşti (BVB) s-a alăturat tendinţelor pieţelor din regiune, iar rezultatul alegerilor din statul elen se va transmite şi pe piaţa noastră de capital, menţinându-se un climat investiţional speculativ pe termen scurt, ne-au declarat bokerii.

Analiştii economici sunt de părere că ţara noastră nu va fi afectată puternic de rezultatul alegerilor din Grecia, menţinându-se situaţia actuală, iar pe plan extern, vor persista turbulenţe "declarative".

• Florin Cîţu: "Ţara noastră nu va fi supusă unui şoc negativ puternic"

Rezultatul alegerilor din Grecia va schimba în mod semnificativ situaţia din ţara noastră, ne-a precizat analistul economic Florin Cîţu. Băncile cu capital grecesc de la noi au o problemă de finanţare, dar aceasta nu este legată de situaţia grupurilor mamă, potrivit domniei sale, care a adăugat că structura sistemului bancar se va schimba în viitor.

Analistul economic nu crede că Grecia va ieşi acum din zona euro, iar situaţia actuală de la noi se va menţine în continuare şi nu vom fi supuşi unui şoc negativ puternic.

Florin Cîţu ne-a declarat că dacă va ieşi câştigător partidul care susţine măsurile de austeritate, atunci va fi mai bine pentru pieţe. În situaţia în care va câştiga alegerile partidul care se împotriveşte măsurilor de austeritate, domnia sa nu crede că Grecia va ieşi din zona euro sau că se va produce o schimbare dramatică.

"Se vor menţine incertitudinile până când se va găsi o soluţie serioasă, pentru că după anunţarea rezultatelor alegerilor nu se vor soluţiona, a doua zi, problemele statului elen", ne-a precizat analistul economic.

• Cristian Ionescu: "Vor mai apărea turbulenţe declarative"

Dacă alegerile din Grecia vor fi câştigate de partidul susţinător al măsurilor de austeritate, atunci lucrurile sunt de bun augur şi vor merge pe direcţia potrivită, ne-a declarat Cristian Ionescu, şeful "Coface" România. În cazul în care nu se va întâmpla aşa, domnia sa nu crede că Grecia ar putea să iasă din zona euro, pentru că, potrivit sondajelor, 80% din greci vor să ca statul elen să rămână în zona euro.

Domnia sa a adăugat: "Vor mai apărea turbulenţe declarative. Trebuie găsită o soluţie de mijloc, pentru ca Grecia să poată respira.

Se vor mişca lucrurile în funcţie de cine va câştiga alegerile. Sunt prea multe la mijloc şi riscurile sunt prea mari, dacă Grecia iese din zona euro".

• Simion Tihon: Rezultatul alegerilor din Grecia se va vedea şi la BVB

Alegerile din Grecia sunt un reper pentru evoluţia pieţelor financiare pe termen scurt, acţiunile băncilor greceşti înregistrând, în prezent, creşteri de până la 15%, ca urmare a unui sondaj publicat de "Reuters", în care noul guvern de la Atena ar fi unul pro-bailout, ne-a declarat Simion Tihon, broker la "Prime Transction".

Domnia sa a adăugat: "În ultima perioadă, Bursa de Valori de la Bucureşti s-a aliniat evoluţiei pieţelor internaţionale, senzaţia de incertitudine traducându-se printr-o lichiditate scăzută. Ca atare, rezultatul alegerilor din Grecia se va vedea şi la Bucureşti. O mare parte din temeri sunt incluse deja în preţul acţiunilor, fapt pentru care scăderi de amploare considerabilă în următoarea săptămână sunt puţin probabile. Ne aşteptăm totuşi la o creştere a lichidităţii şi a volatilităţii pieţelor".

Un alt eveniment ce succede alegerile din Grecia şi care poate avea o influenţă semnificativă asupra pieţelor este Summitul Uniunii Europene, din 28 iunie, ne-a mai spus Simion Tihon.

• Andrei Rădulescu: Dacă se va ajunge la un guvern anti-austeritate, atunci am mai putea asista la noi scăderi pe burse

Probabilitatea formării unui nou guvern elen, după alegerile de duminică, se menţine la un nivel redus, mai ales prin prisma evenimentelor recente din alte ţări ale zonei euro, este de părere Andrei Rădulescu, analist financiar la "SSIF Broker".

Domnia sa ne-a declarat: "Scenariul cu probabilitate ridicată este ca să nu se ajungă la un nou guvern după alegerile legislative din Grecia de la finele săptămânii. Cred că pieţele de capital internaţionale deja încorporează un astfel de scenariu. Ar constitui o supriză pozitivă dacă s-ar ajunge la posibilitatea formării unui guvern, care să poată continua măsurile de austeritate convenite cu instituţiile creditoare internaţionale. Într-un astfel de scenariu pieţele de capital s-ar aprecia".

În opinia domniei sale, dacă se va ajunge la un guvern anti-austeritate, atunci am mai putea asista la noi scăderi pe burse, determinate strict de cazul elen şi amplificate de criza din celelalte state europene (în special Spania unde costul finanţării statului pe 10 ani a depăşit pragul de 7% - nivel la care celelalte state au solicitat finanţare internaţională), a adăugat Andrei Rădulescu.

De altfel, probabil că, în prezent, se negociază un nou acord de intervenţie pentru Spania, a patra economie ca dimensiune din zona euro, potrivit analistului financiar.

Climatul investiţional speculativ pe termen scurt se menţine şi într-un astfel de scenariu este în creştere probabilitatea unor noi măsuri monetare expansioniste, atât în Statele Unite, dar şi în Europa, ne-a declarat Andrei Rădulescu, care a adăugat: "Practic, pieţele financiare vor presiona noi programe monetare neconvenţionale pe termen scurt. Tendinţa pieţelor se va menţine descendentă până la implementarea unor măsuri suplimentare în zona euro, în sensul contracarării crizei economico-financiare (de natura datoriilor suverane, cu propagare către sectorul financiar privat)".

• Nicu Grigoraş: Volatilitatea şi nervozitatea pieţelor vor creşte semnificativ în săptămânile viitoare

"Alegerile din Grecia ar putea clarifica situaţia politică şi economică, în cazul unui rezultat favorabil partidelor pro europene, care susţin continuarea planului de austeritate sau ar putea creşte şi mai mult incertitudinea şi volatilitatea pieţelor în cazul unui rezultat la fel de indecis ca cel din luna mai", ne-a declarat Nicu Grigoraş, broker la "SSIF Intercapital Invest".

Cu siguranţă volatilitatea şi nervozitatea pieţelor va creşte semnificativ în săptămânile viitoare şi o dată ce vor trece alegerile din Grecia, investitorii se vor concentra pe problemele financiare ale Spaniei, a adăugat domnia sa.

• Credit Agricole ar putea să renunţe la Emporiki Bank Grecia

Grupul francez Credit Agricole ar putea să renunţe la Emporiki Bank Grecia (care deţine în sistemul nostru bancar Emporiki Bank), lăsând instituţia de credit să se prăbuşească, dacă ţara iese din zona euro, a precizat o sursă apropiată situaţiei, citată de Wall Street Journal, anunţă Mediafax.

Grupul francez urmăreşte două posibile opţiuni: să consolideze Emporiki Bank Grecia într-un conglomerat de bănci elene, în care participaţia Credit Agricole ar fi diluată la 10% sau pur şi simplu să renunţe la bancă şi să o lase să se prăbuşească.

"Politic, dacă Grecia ar ieşi din zona euro, Credit Agricole nu ar avea nicio obligaţie să rămână", a spus sursa citată. Grupul analizează şi posibilitatea transferului unor active "bune" de la Emporiki Bank Grecia la Credit Agricole, a adăugat sursa, fără a dezvălui detalii.

Un purtător de cuvânt al Credit Agricole a refuzat să comenteze informaţiile apărute în presă.

Potrivit unor surse citate de "Financial Times" planul privind Emporiki Bank Grecia nu a fost condiţionat de o ieşire a statului elen din euro, putând fi declanşat în alte circumstanţe, printre care şi o retragere masivă de bani de către deponenţii de la Emporiki, a cincea bancă a ţării ca active.

Continuarea activităţii în Grecia este condiţionată de anumite împrejurări, a declarat Jean-Paul Chifflet, directorul executiv al Credit Agricole, la reuniunea anuală a băncii din luna mai. Acestea au fost rămânerea Greciei în zona euro, abţinerea deponenţilor de la scoaterea masivă de bani şi acordul autorităţilor ca Emporiki să aibă acces la un program de lichidităţi pentru bănci locale - anterior negat deoarece Banca centrală a Greciei a susţinut că Emporiki este o bancă franceză.

Miercuri, ca indiciu al intenţiei de a limita daunele, au circulat ştiri potrivit cărora Crédit Agricole ar urma să-l angajeze pe Xavier Musca, fostul consilier de top pe zona euro şi şef de personal al lui Nicolas Sarkozy, ca să supravegheze operaţiunile bancare internaţionale - inclusiv Emporiki Bank Grecia. Informaţia privind numirea lui Xavier Musca în postul de vicepreşedinte executiv vine la o zi după ce agenţia de evaluare financiară "Fitch Ratings" a retrogradat perspectivele pentru Crédit Agricole de la stabil la negativ. Agenţia de rating a retrogradat, de asemenea, ratingul de viabilitate al băncii cu o treaptă, la "A". (ELENA VOINEA)

• Călin Rechea: Grecia are şanse mici să rămână în zona euro, indiferent de câştigător

Analistul economic Călin Rechea consideră că şansele Greciei să rămână în zona euro sunt foarte reduse, indiferent de componenţa noului guvern. Domnia sa ne-a declarat: "Viitorul guvern are foarte puţin opţiuni, atât politice, cât şi economice. Creşterea diferenţialului dintre producţie şi consum, timp de câteva decenii, face ca austeritatea să fie inevitabilă. Restructurarea este, însă, nepopulară şi, din acest motiv, dificil de asumat".

Ajutorul acordat Spaniei creează un precedent, determinând şi celelalte state din zona euro care au implementat măsuri de austeritate (Grecia, Irlanda, Portugalia) să se opună continuării acestora, a adăugat Călin Rechea. (ALEXANDRU SÂRBU)

• Ionel Blănculescu: Programul Syriza arată că aceasta şi-a diluat mesajul

Ionel Blănculescu este de părere că programul Syriza arată că extrema stângă din Grecia a înţeles că o abordare radicală riscă să îndepărteze electoratul. Astfel, partidul şi-a diluat mesajul, apropiindu-l de cel al principalelor contracandidaţi, Noua Democraţie şi PASOK, ne-a explicat domnia sa. Acest lucru este benefic, deoarece îndepărtează perspectiva ca Grecia să iasă brusc din zona euro, ceea ce pentru ţara noastră ar fi avut consecinţe foarte negative, potrivit analistului economic.

Ionel Blănculescu consideră, de asemenea, că finanţarea primită de către Spania sugerează să statul iberic are parte de un tratament preferenţial. Drept urmare, intenţia Syriza să renunţe la acordul încheiat cu instituţiile europene şi cu FMI a prins ecou şi în rândul partidelor moderate. "Spania a transmis un mesaj potrivit căruia nu acceptă să fie umilită, iar ţări precum Grecia şi Irlanda, care au impus măsuri de austeritate, reacţionează la acest lucru", ne-a explicat domnia sa. Potrivit analistului economic, în Europa începe să se întrevadă o armă a şantajului, care ar urma să fie folosită din ce în ce mai mult. (ALEXANDRU SÂRBU )

• Şi liderul Noua Democraţie propune renegocierea memorandumului

Antonis Samaras, liderul partidului conservator Noua Democraţie, propune două condiţii pentru a se alătura altor partide la formarea coaliţiei de guvernare: asigurarea poziţiei Greciei în zona euro şi modificarea memorandumului cu UE şi FMI, relatează publicaţia elenă Kathimerini. În opinia sa, liderii europeni sunt deshişi la propunerea de renegociere, mai ales datorită climatului de schimbare de pe continent.

Priorităţile declarate ale partidului sunt formarea unui guvern stabil şi menţinerea Greciei în zona euro, iar preluarea sarcinilor administrative de către un nou guvern trebuie să aibă loc imediat după alegerile din 17 iunie, a declarat domnia sa.

Alte măsuri pe care le-a propus sunt combaterea corupţiei şi suspendarea privilegiilor politicienilor. Conform lui Samaras, odată cu venirea la guvernare, va confisca diferenţele dintre veniturile reale şi cele declarate de politicienii greci.

Liderul conservator a acuzat partidul de extremă stânga Syriza că pune în pericol viitorul Greciei şi a adăugat că liderul acestuia, Alexis Tsipras, a bătut un record mondial prin neprezentarea niciunei statistici în întreaga perioadă pre-electorală, potrivit publicaţiei elene. (ADELINA DABU)