Guvernele din întreaga lume ar trebui să-şi continue programele de cheltuieli în valoare de sute de miliarde de dolari, destinate relansării creşterii, deoarece economiile lor sunt în continuare slabe, chiar dacă există semne că cea mai dificilă perioadă a crizei a trecut, consideră economistul şef al Băncii Mondiale, Justin Lin.
Ieri, Banca Mondială a dat publicităţii un raport în care avertizează că perspectivele pentru economia mondială sunt "deosebit de incerte".
"Dacă pe partea financiară vom avea revenire şi economia reală va da semne de îmbunătăţire, atunci putem fi siguri că vom avea o relansare susţinută", a declarat Justin Lin, cu ocazia unei conferinţe privind economiile în curs de dezvoltare, organizată la Seul (Coreea de Sud). Acesta a adăugat: "Este foarte important să lăsăm programele de stimulente să continue până când gradul de utilizare a capacităţilor revine la un nivel normal. Altfel, există întotdeauna pericolul ca şomajul să crească, iar creşterea să încetinească".
Justin Lin s-a declarat îngrijorat de creşterea costurilor împrumuturilor, ca urmare a majorării ofertelor de obligaţiuni suverane şi a condiţiilor slabe de finanţare externă pentru economiile emergente din Europa şi Asia Centrală.
Justin Lin a spus: "Dacă obligaţiunile cresc în cantitate, desigur că vor exista presiuni asupra preţurilor, iar ratele dobânzilor ar putea creşte. Acest lucru va spori costul capitalului şi al managementului. De aceea, spunem că există o anumită incertitudine".
În opinia sa, o parte din economiile emergente din Europa şi Asia Centrală ar putea să se confrunte cu o criză financiară, dacă relansarea globală va întârzia, iar turbulenţele financiare se înrăutăţesc. "Există, cu siguranţă, o îngrijorare că am putea avea un al doilea val de criză din cauza deficitului de finanţare, ori dacă economia globală nu îşi va reveni, iar exporturile nu se vor redresa", a apreciat Justin Lin.
Potrivit Băncii Mondiale, din cauză că ritmul de creştere a economiei mondiale va reveni la potenţialul său complet abia în 2011, prăpastia dintre producţia reală şi cea potenţială se va adânci, iar şomajul şi presiunile dezinflaţioniste vor continua să se acumuleze.