De două săptămâni aşteptăm să ni se spună la care dintre ferme şi procesatori a fost depistat lapte cu aflatoxină, o substanţă cancerigenă care ne poate afecta sănătatea.
Autorităţile, însă, au fost foarte reţinute în a da nume, astfel încât nu am putut afla nici măcar "pe surse" aceste informaţii.
Iniţial, reprezentanţii Autorităţii Naţionale Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) ne-au spus că nu pot comunica identitatea producătorilor de lapte contaminat cu aflatoxină, întrucât acest lucru contravine reglementărilor europene.
Sursele citate ne-au precizat: "Identitatea brandurilor implicate în scandalul laptelui contaminat cu aflatoxină este protejată în baza Regulamentului Comisiei Europene nr. 178/2002".
Reglementarea invocată subliniază, însă, că dacă păstrarea confidenţialităţii asupra unor informaţii ar putea avea efecte negative asupra sănătăţii publice, atunci informaţiile respective pot fi făcute publice.
Ulterior, ni s-a spus că toate datele vor fi anunţate în conferinţa de presă care a avut loc, ieri, la sediul ANSVSA, organizată în vederea publicării rezultatelor anchetei făcută de autorităţi în sectorul laptelui.
Dar nici ieri nu am avut noroc. Atât conducerea ANSVSA, cât şi ministrul agriculturii Daniel Constantin au oferit presei o serie de cifre, însă niciun nume de fermă, procesator sau brand.
Într-o publicaţie locală, a apărut informaţia potrivit căreia, printre zecile de ferme unde a fost depistat lapte cu probleme se numără şi unele din Arad. Însă, nici colegii din zonă nu au reuşit să afle mai multe amănunte despre acei producători, întrucât Viorel Agud, directorul Direcţiei Sanitar Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Arad, "a punc-tat răspicat că nu poate oferei mai multe detalii".
Dacă până ieri credeam că aceste nume nu sunt date publicităţii din cauză că nu există certitudinea că în laptele respectivilor producători ar fi fost găsită aflatoxină, ieri, când deja existau date concrete, motivaţia autorităţilor pentru care nu au dezvăluit brandurile în cauză a fost una cât se poate de fermă: "să nu îngropăm industria".
Reprezentanţii ANSVSA ne-au precizat: "Ar fi o îngropare a indus-triei. Fermierii nu au nicio vină, probele au fost luate pe programe de autocontrol, ei şi-au schimbat furajele şi oricum au pierderi, iar acum laptele este bun de consum. Aşa că de ce să-i omorâm?".
Doar că, între timp, însă, vânzările de lapte au scăzut aproape la jumătate, iar procesatorii, în marea lor majoritate, nu doar cei la care au fost depis-tate nereguli, au înregistrat pierderi de câteva zeci de miloane de euro, pe fondul scandalului aflatoxinei, după cum a declarat Dorin Cojocaru, directorul executiv al patronatului procesatorilor de lactate APRIL.
Domnia sa a precizat: "Produsele lactate de pe rafturile magazinelor sunt foarte sigure. Nu înţeleg de ce a trebuit să riscăm toată industria românească pentru anu-mite interese".
Mai mult de 130 de tone de iaurt produs de Danone au fost retrase preventiv de pe piaţă sau blocate în depozite, zilele trecute, fiind sus-pectate că ar conţine aflatoxină, după ce a fost descoperită aflatoxină în laptele livrat de unul din furnizorii săi.
După ce a trimis spre analiză către un laborator european acreditat mostre ale produselor retrase de pe piaţă, Danone România a informat că rezultatele primite confirmă faptul că produsele au un conţinut de aflatoxină sub limita europeană şi că acestea sunt sigure pentru consum.
Surse din piaţă ne-au semnalat că şi produse ale producătorului translivănean Carmolact (care comercializează brandul Monor) ar fi fost retrase din magazine, în aces-te zile. Eugen Creosteanu, directorul general al companiei, ne-a declarat că niciun produs Carmolact nu a fost retras în aceste zile din magazine, subliniind, însă, că o acţiune similară a avut loc luna trecută, când hypermaketurile Cora au retras produsele companiei "din exces de zel". Produsele Monor au fost testate atunci, iar în analize nu au fost găsite substanţe suspecte, lactatele fiind introduse la câteva zile din nou pe rafturi, potrivit directorului Carmolact.
• 67 de probe de lapte au avut aflatoxină
Din cele 1.335 de probe de lapte recoltate pentru analiză, 67 aveau un nivel de aflatoxină mai mare decât cel admis în Uniunea Europeană, după cum a spus, ieri, minis-trul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale Daniel Constantin.
Oficialul a precizat: "Toată aceas-tă acţiune sanitar-veterinară a avut la bază o certitudine pe care am avut-o în data de 5 martie, când a fost depistată la o fermă din România aflatoxină peste cantitatea admisă la nivel european, de 0,05%. Din data de 7 martie au fost recoltate un număr record de probe pentru analizele din Româ-nia, de 1.335 (...) Din 1.335 de pro-be care au fost recoltate în această perioadă, 67 de probe au fost găsite pozitive, deci cu o cantitate de aflatoxină peste limita admisă în Comunitatea Europeană, de 0,05%. Acest lucru înseamnă aproximativ 5% din numărul total de analize. Vorbim despre 34 de probe pozitive pentru aflatoxină care s-au găsit în ferme, cinci probe pozitive în centrele de colectare lapte, opt probe pozitive la automatele de vânzare lapte şi 20 de probe pozitive în unităţile de procesare. Toate aceste cazuri au fost izolate, produsele nu au ajuns pe raft, iar astăzi sunt sigure din punct de vedere al consumului".
Potrivit lui Daniel Constantin, la ora actuală se ştie foarte clar care sunt fermele cu probleme, precum şi centrele de colectare, iar în câteva zile acestea vor putea începe să producă din nou pentru piaţă.
"Toate cazurile care au fost identificate au fost izolate şi produsele respective au fost oprite de la vânzare înainte de intra la procesare. Tot ceea ce se găseşte pe raft în momentul de faţă este bun din punct de vedere al consumului, nu afectează nicidecum sănătatea publică. Ascunderea unor lucruri sub preş nu a reprezentat pentru mine, nici pentru USL o opţiune. Ştim foarte clar care sunt fermele şi centrele de colectare care au avut probleme, nu într-un mod intenţionat, ci involuntar. Astăzi, toate sunt izolate şi probabil că, în câteva zile, toate aceste cazuri izolate vor începe să producă din nou pentru piaţă".
În cadrul controalelor suplimentare pentru determinarea conţinutului în aflatoxină din lapte au fost verificate de către medicii veterinari oficiali 785 ferme de vaci de lapte, 177 centre de colectare, 134 de automate pentru vânzarea directă a laptelui crud către consumatorul final şi 239 de unităţi de procesare a laptelui autorizate/înregistrate sanitar veterinar.
Autorităţile au oprit de la procesarea sau vânzarea directă către consumatorul final, prin intermediul automatelor de lapte, o cantitate de 193 de tone de lapte, ceea ce reprezintă 0,03% din producţia lunară a României.
De asemenea, a fost oprită tem-porar activitatea de colectare în toa-te cele cinci centre de colectare a laptelui la care au fost obţinute rezultate neconforme.
Au fost distruse 193 de tone lapte crud şi 104 tone de produse lactate.
Producătorii se vor afla sub monitorizare timp de circa o lună, după cum ne-au spus reprezentanţii ANSVSA.
• Galli Gallo vrea despăgubiri de la ANSVSA, după ce Autoritatea a anunţat că antibioticul din curcan nu depăşea limitele admise
Cătălin Muntean, proprietarul grupului de firme Galli Gallo din Codlea, a declarat, ieri, că pagubele produse de anunţul fals privind tratarea cărnii de curcan cu antibiotice au ajuns deja la câteva sute de mii de euro. "Într-o zi bună de dinainte de apariţia crizei vindeam 44 de tone la un preţ mediu de 13,2 lei pe kilogram, iar acum vindem 21 de tone la un preţ mediu de 11,2 tone pe kilogram. Neavând vânzări, suntem nevoiţi să ţinem curcanii şi să îi hrănim în continuare, ceea ce ne creşte preţul pe kilogram", a spus Muntean.
Proprietarul grupului de firme din Codlea a mai spus că singurii care vor fi traşi la răspundere sunt cei de la Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ASNVSA), precizând: "Au distribuit presei documente strict secrete, numele firmei noastre fiind târât astfel într-un scandal fără sens. Noi încă ne mai cuantificăm pierderile, iar acestea vor creşte în continuare. Aşa că vom solicita despăgubiri din partea ANSVSA pentru acest lucru".
Vicepreşedintele ANSVSA Vladimir Mănăstireanu a declarat, ieri, că au fost finalizate verificările privind suspiciunea conţinutului de antibiotice într-o cantitate de piept de curcan exportată în Germania de compania codleană Galli Gallo, această suspiciune fiind nefondată.
Mănăstireanu, care asigură conducerea ANSVSA până la numirea unui nou preşedinte, a precizat că societatea românească a respectat reglementările privind creşterea şi procesarea curcanilor, dar nu a spus că analizele făcute în Germania au fost eronate.
Autoritatea a subliniat că măsura de sechestru sanitar veterinar aplicată în cazul unui număr de două loturi de carne de curcan, suspectate că ar fi conţinut antibiotic peste nivelul maxim admis, a fost ridicată, întrucât din buletinul de analiză emis de Laboratorul Sanitar Veterinar acreditat a reieşit că produsul este conform.
Alerta privind pieptul de curcan cu antibiotice găsit în Germania a fost transmisă în 12 martie de Comisia Europeană, fiind semnalat un nivel maxim depăşit al conţinutului unui antibiotic de uz veterinar în piept de curcan prăjit, cu origine România, potrivit ANSVSA.
Produsul respectiv provenea de la compania Galli Gallo şi a fost distribuit, din iunie 2012, în România şi în alte trei state membre. (Ovidiu VRÂNCEANU)
•
• Conserve de vită Ardealul cu carne de cal, pe rafturile magazinelor
Aproximativ 2.000 de conserve din carne de vită Ardealul care conţin şi carne de cal au ajuns în consum. Într-un comunicat al companiei se arată: "SC Producţie Ardealul SRL a dispus încă de pe 8 martie 2013 retragerea de la comercializare a două loturi de conserve de carne de vită Ardealul, cu data de expirare 5 decembrie 2014 şi 15 ianuarie 2015, ca măsură preventivă. Datorită unui sistem de trasabilitate foarte bine pus la punct, practic, cea mai mare parte din cantitatea totală de 30.000 de conserve din loturile suspectate nu a ajuns în consum şi nici pe rafturile retailerilor, peste 93% din cantitate fiind blocată în depozite", se arată într-un comunicat al Producţie Ardealul.
Altfel spus, restul de 7% din cele 30.000 de conserve, adică în jur de 2.100 de conserve, fie deja au fost cumpărate de consumatori, fie se află încă pe rafturile magazinelor.
Potrivit comunicatului, materia primă folosită în cazul conservelor în cauză "a intrat accidental în contact cu carne de cal în exteriorul companiei", respectiv pe fluxul de aprovizionare a fabricii.
Analizele oficiale au fost efectuate de laboratorul de referinţă la cererea ANSVSA, în urma rezultatelor Autoritatea anunţând că a închis alerta pe aceasta suspiciune.
Un comunicat al ANSVSA anunţă că prezenţa de ADN specific de cal a fost în procent de 1%, în produsul "Conserve carne vită 300 g", precizând: "Conform prevederilor legislaţiei europene aceasta înseamnă că a avut loc o contaminare pe parcursul lanţului de distribuţie a cărnii care a intrat în procesare şi se infirmă suspiciunea de fraudă".
Deşi conservele nu prezintă niciun pericol pentru sănătatea publică, spun reprezentanţii Producţie Ardealul, firma consideră situaţia inacceptabilă faţă de standardele interne de calitate şi, ca urmare, produsul din loturile res-pective nu va fi repus în vânzare.
•
• 30.000 de lei - amenda pentru micii cu carne de cal
În cazul suspiciunii substituirii cărnii de vită cu cea de cal în carnea tocată pentru mici a fost vorba de fraudă comercială, unitatea procesatoare, SC Nicolin Ploieşti, fiind amendată cu 30.000 de lei, potrivit ANSVSA.
Vladimir Mănăstireanu, care asigură conducerea Autorităţii până la numirea unui nou preşedinte, a precizat că societatea a intrat în atenţia organelor de anchetă pentru fraudă fiscală.
Rezultele anchetei indică faptul că, din cele 1.920 de caserole a câte 800 de grame de carne tocată pentru mici, au fost vândute 1.358 de caserole, restul de 562 fiind sechestrate şi distruse.
Firma din Ploieşti amendată pentru că a produs mici ce conţin carne de cal fără a fi etichetaţi ca atare este administrată de soţul fostei şefe a biroului pentru siguranţa alimentelor de origine animală din cadrul DSVSA Prahova, iar subalternii acesteia sunt cei care fac controalele la firme precum cea administrată de soţul său. Directorul acestei instituţii a declarat, citat de Mediafax, că, în urma alertei alimentare, angajata a fost trecută pe o funcţie de execuţie în cadrul biroului care are în responsabilitate verificarea produselor non-alimentare.
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 22.03.2013, 09:38)
Parerea mea este ca suntem condusi de niste persoane total neresponsabile si care nu au ce cauta in acele functii. Parerea mea este ca sunt niste dobitoci care imbolnavesc populatia si trebuie sanctionati penal pentru aceasta. Numele comaniilor si fermelor trebuie facute publice pentru este vorba de sanatatea publica. Ce interese apara acesti "domni"? Alo Guvernul, dormi?
1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 22.03.2013, 09:51)
suntem condusi de cei care meritam...toti o apa si un pamant, hoti , smenari, avari, si mai ales slabi in fata "binevoitorilor" de peste granite
2. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 22.03.2013, 10:08)
Acesta este pretul pe care trebuie sa il platim pentru ca ne-am inmultit ca iepurii si ne place sa traim confortabil la bloc sau la "vila". Vreti sa mancati sanatos ? Mutati-va in mijlocul naturii ,construiti o ferma si atunci veti fi singurii responsabili pt calitatea produselor..
Procentul maxim admis este de 0.05%.
In probele prelevate si incriminate cat s-a descoperit? 0,06 %? Sau cat lapte ar trebui sa bem ca sa fim afectati?
Cum se manifesta efectele aflatoxinei asupra organismului uman?
La aceste intrebari as dori un raspuns,
altfel totul poate fi privit ca o conspiratie
ca si cea de pe vremea lu Flutur cu aviara cand industria de profil a fost pusa pe butuci intr-o frenezie care nu a fost explicata nici pana astazi.
Laptele a continut intotdeauna aflatoxina,
micii au avut in compozitie si carne de cal,legumele si cele autohtone si cele de import contin nitriti si nitrati .Acesta este efectul agriculturii si zootehniei intensive
pe care trebuie sa ni-l asumam.
3. Stim sa distrugem!
(mesaj trimis de iuliu în data de 22.03.2013, 13:11)
Multe din produsele fast food sunt mai rele decat laptele din piata sau altele.Noi stim in schimb sa distrugem si o parte din noi pentru un "pumn de dolari".Ce am facut cu industria,cu agricultura?Ce urmeaza?