LĂSÂND ÎN URMĂ RIVALII Revenirea economică a Chinei a accelerat, în trimestrul al treilea

Revenirea economică a Chinei a accelerat în trimestrul al treilea din acest an, pe măsură ce consumatorii au renunţat la îngrijorările legate de coronavirus, produsul intern brut (PIB) avansând cu 4,9% în perioada iulie-septembrie comparativ cu perioada similară din 2019, potrivit datelor publicate de biroul de statistică de la Beijing. Rata de creştere a fost inferioară prognozei economiştilor consultaţi de Reuters, de 5,2%, însă superioară ratei de creştere de 3,2% din trimestrul al doilea din acest an.

Principalele contribuţii la creşterea PIB vin din economia internă, în condiţiile în care sectorul de export nu a consemnat o revenire la fel de rapidă. Cel mai încurajator factor, conform analiştilor ING, este consumul: vânzările cu amănuntul au urcat cu 3,3% an/an în septembrie după o creştere anuală de 0,5% în luna august. "Această creştere arată faptul că consumul s-a stabilizat, cu dovezi suplimentare privind cheltuieli în creştere din partea sectorului de business", arată Iris Pang, economist la ING Think.

A doua cea mai mare economie a lumii a crescut astfel cu 0,7% în primele nouă luni din an faţă de perioada similară din 2019, potrivit datelor biroului chinez de statistică. China, locul de apariţie al noului coronavirus, este cea mai mare ţară din economia globală care va înregistra o rată pozitivă de creştere în acest an.

"Economia Chinei rămâne pe calea recuperării. (...) Există riscul ca întoarcerea lockdown-urilor în Europa şi un nou val de infectări în Statele Unite să lovească în cheltuielile consumatorilor şi să ducă la noi pierderi de locuri de muncă", adaugă şi Yoshikiyo Shimamine, economist şef la Dai-Chi Life Reserch Institute din Tokyo, citat de Reuters.

În ritm trimestru/trimestru, economia chineză a crescut cu 2,7% în perioada iulie-septembrie. Aşteptările erau pentru o creştere trimestrială de 3,2%. China, care a ieşit parţial din recesiunea record din acest an, a fost prima economia majoră care a pus sub control coronavirusul în primele luni din 2020 - în prezent există o mică reapariţie a Covid-19 în provincia estică Shandong. Criza sanitară a cauzat prima contracţie economică a Chinei din 1992 încoace în primul trimestru din acest an.

"Intern, economia încă este în procesul de recuperare", a afirmat ieri Liu Aihua, purtător de cuvânt la biroul chinez de statistică, adăugând: "Unii dintre indicatori nu s-au întors la nivelurile normale de creştere, iar parte din rata cumulată de creştere a cunoscut de asemenea un declin".

În ciuda unor mişcări relativ negative în pieţele de capital şi valutară, după datele care au venit sub aşteptări, analiştii au fost în general optimişti pe fondul cifrelor pozitive privind consumul şi consolidarea activităţii din industrie. Producţia industrială din China a urcat cu 6,9% în septembrie după un avans de 5,6% în august, accelerarea indicând continuarea momentumului pozitiv. Mare parte din creştere a venit din industrii ce ţin de dezvoltarea tehnologică - producţia de roboţi industriali a marcat un avans de 51,4% an/an, cea de circuite integrate a urcat cu 16,4% an/an.

Investiţiile în capitaluri fixe au urcat de asemenea cu 0,8% în primele nouă luni din an, comparativ cu primele nouă luni din 2019, septembrie fiind prima lună din acest an în care rata de creştere year-to-date a redevenit pozitivă.

Investiţiile imobiliare au sprijinit şi ele revenirea cu un plus de 12% în septembrie 2020 faţă de septembrie 2019. Guvernul chinez a implementat o serie largă de măsuri pentru sprijinirea revenirii, în principal măsuri fiscale (printre care şi amânarea/scutirea de la plată a impozitelor) şi monetare.

Fondul Monetar Internaţional, în raportul World Economic Outlook publicat săptămâna trecută, anticipează o rată de creştere a PIB de 1,9% pentru China, în acest an. Banca centrală a Chinei anticipează la rândul ei un plus de 2% la PIB. Ritmul de creştere, deşi unic în rândul economiilor mari, este cel mai slab din anul 1976, ultimul din anii Revoluţiei Culturale ale lui Mao Zedong.

De notat faptul că cheltuielile cu amănuntul din China au marcat o revenire mai lentă decât producţia industrială, evoluţie divergentă comparativ cu restul economiilor mari. Rate mai mari de economisire, precum şi pierderi consistente de locuri de muncă şi îngrijorări persistente privind posibilitatea infectării au ţinut consumatorii chinezi în case în ciuda faptului că majoritatea restricţiilor aplicate de autorităţi au fost ridicate. Indicatori recenţi relevă totuşi că activitatea consumatorilor marchează o întoarcere relevantă.

Zborurile interne din septembrie se apropie de o recuperare integrală, în timp ce graniţele internaţionale rămân în mare parte închise, iar vânzările auto au marcat a şasea lună consecutivă de creştere în septembrie - vânzările Ford Motor China au urcat cu 25% în T3 2020 faţă de T3 2019.

Per total, consumul a avut o contribuţie de 1,7% la creşterea PIB, în timp ce formarea brută de capital a adus 2,6% la creştere, iar exporturile nete au contribuit cu 0,6% la expansiunea produsului intern brut.

"Cel mai important lucru pentru economia chineză, în lunile următoare, este dacă consumul din sectorul de servicii poate să revină", spune şi Larry Hu, economist şef pe China la Macquarie Capital din Hong Kong.

Pentru anul viitor, economiştii de la ING estimează un posibil avans de 7% pentru PIB-ul Chinei după expansiunea de 1,7% aşteptată în acest an. În acelaşi timp, majoritatea economiilor europene şi cea americană sunt aşteptate să revină la nivelurile pre-criză abia undeva în 2022.