LAURIAN LUNGU, CPAG: "Aducerea deficitului sub 3% va dura minimum doi-trei ani şi va necesita creşteri de taxe"

Laurian Lungu

• Lungu: "Potenţialul de creştere a României rămâne ridicat" • Standard & Poor's nu ne va depuncta, de data aceasta, este de părere economistul

Aducerea deficitului sub pragul de 3% din tratatele europene va lua minimum doi-trei ani de zile, iar pentru asta va fi nevoie de o creştere a taxelor, consideră macroeconomistul Laurian Lungu, cofondator al think-thank-ului Consilium Policy Advisors Group (CPAG). El notează că o creştere a taxelor va afecta cu certitudine creşterea economică şi că deficitul public se va duce la 9% anul acesta.

În cadrul unui seminar organizat de Asociaţia Administratorilor Independenţi, acesta a precizat: "Problema de fond care apare acum este această sustenabilitate a finanţelor publice. Am văzut cum cărţile s-au dat pe faţă la sfârşitul anului trecut, a fost un moment bun în care practic deficitul bugetar a fost pus pe masă aşa cum era el, fără cheltuieli care erau amânate şi aşa mai departe. Asta a însemnat că am plecat dintr-un punct foarte prost, am avut un deficit de -4,3% din PIB anul trecut, cel mai mare din Europa, iar acum cu această criză el se va duce undeva către 9%. Datoria publică va creşte şi ea. Problema este că pentru a corecta acest dezechilibru masiv va fi nevoie de timp. Nu poţi să o faci într-un an sau doi, aici vorbim probabil de trei către patru ani. Să aduci un deficit de la 9% din PIB către 3% este nevoie de doi-trei ani minimum. Va depinde ce se va întâmpla la anul pentru că în acest an Codul fiscal nu s-a modificat şi este foarte bine că s-a întâmplat aşa - am fi adâncit criza dacă am (fi) schimbat Codul fiscal. Dar e o problemă la anul: ce facem ca să reducem deficitul, pentru că fără o creştere a taxelor probabil nu se va putea face atât de repede. Creşti taxele, o să afecteze creşterea economică. Sunt nişte puncte foarte sensibile care vor trebuie văzute cum se vor aborda, depinde foarte mult şi de rezultatul alegerilor din iarnă. Bineînţeles, de politica pe care o va urma partidul care va avea cele mai multe voturi".

Lungu este de părere că potenţialul de creştere economică al României rămâne totuşi ridicat. El mai spune că majorarea cu 40% a pensiilor nu se putea face nici înainte de criză, însă din motive electorale s-a evitat asumarea acestui fapt la nivelul clasei politice.

"Cred că potenţialul de creştere economică rămâne foarte ridicat la noi. Ceea ce avem nevoie este o coerenţă mai mare în politicile economice şi să fie practic nişte politici economice care să aibă o abordare pe termen mediu şi lung. Pentru toată lumea era clar de exemplu, mă rog, pentru cei pe care-i cunosc eu, că această creştere cu 40% a pensiilor nu va putea fi realizată. Nici dacă nu era criză nu putea fi realizată. Ori, vedem că iar, dintr-un motiv necunoscut, autorităţile au evitat să-şi asume acest lucru. Să iasă şi să spună: nu se poate face. De ce? Pentru că este un joc politic. Ori aceste lucruri ar trebui să dispară pentru că economia este cea care suferă. Şi ăsta este doar un exemplu, ar mai fi multe altele", a explicat economistul.

• Motivele pentru care România se împrumută mai scump chiar şi decât Grecia: Stăm cel mai prost din regiune la o serie de indicatori urmăriţi de agenţiile de rating, precum stabilitatea politică şi eficienţa guvernului

Acesta mai este de părere că Standard & Poor's nu va retrograda ratingul de ţară al României, decizie care este aşteptată astăzi. Totodată, Laurian Lungu mai spune că România se împrumută la cele mai ridicate dobânzi din regiune din cauza instabilităţii politice şi a lipsei de eficienţă guvernamentală, capitole analizate de agenţiile de rating şi la care România stă mai prost chiar decât Bulgaria.

"Întrebarea pe care mulţi şi-o pun, pe partea de risc pe care economia noastră o are, este de ce plătim aşa mult să ne împrumutăm? De ce plăteşte statul atât de mult? Din regiune, avem cea mai mare rată a împrumuturilor pentru obligaţiunile guvernamentale. Este mai mare rata şi decât Grecia, care la ora actuală se împrumută mai ieftin chiar dacă are o datorie publică foarte mare şi a trecut prin ce a trecut. De ce? Un răspuns ar fi pentru că este în Zona Euro. Dar oricum diferenţa este foarte mare. Orice ar spune Ministerul de Finanţe că ne transmite veşti bune, că se împrumută la rate de dobândă acceptabile, vedem că diferenţa este foarte mare faţă de alte ţări. Ţările din regiune se împrumută pe termen foarte scurt la sub 1% pe când noi suntem aproape de 3%. Şi costurile astea vor creşte în timp. În această conjunctură economică globală în care există presiune pe scăderile ratelor dobânzii către zero şi împrumuturile să devină mult-mult mai facile, să te împrumuţi cu 2,7-2,8% pe o lună şi cu peste 4% pe 10 ani este un cost foarte ridicat. Iar o explicaţie este că, practic, sunt diverse elemente la care se uită şi agenţiile de rating, pentru că de aici pleacă multe lucruri. Aceste elemente sunt legate de stabilitatea politică, de eficienţa guvernului şi aşa mai departe (calitatea reglementărilor, domnia legii, controlul corupţiei - n.r.). Aceşti indicatori de la Banca Mondială (vezi tabel), care sunt folosiţi şi de agenţiile de rating în evaluarea lor, ne arată că România este dezavantajată de aceşti indicatori legat de stabilitatea politică sau eficienţa guvernului. Stăm mai prost decât Bulgaria aici. Iar acesta este un factor foarte important în evaluarea riscului. Acum, Fitch şi Moody's ne-au făcut un downgrade pe perspectivă în luna aprilie, practic suntem la un singur pas de acest nivel de non-investment grade, de junk. Standard & Poor's urmează pe 5 iunie (astăzi - n.r.) cu această nouă revizie a ratingului de ţară. Opinia mea este că nu ne va downgrada, dar suntem la limită. Orice downgrade practic va însemna că vom intra în categoria junk. Opinia mea este că nu o vor face, sper să nu o facă, deşi ar avea motive economice. Probabil că vor mai aştepta şi aici spun asta pentru că consider că ieşirea de acum câteva zile a primului ministru în care a spus că pensiile nu vor creşte cu 40% nu a fost întâmplătoare. Ea a fost făcută, cred eu, înaintea datei de 5 iunie tocmai pentru a calma puţin lucrurile, practic să spună că situaţia nu va fi atât de dificilă pentru cheltuielile bugetare", mai explică economistul.

• Lungu: Impactul crizei asupra investiţiilor pierdute în echipamente este de peste 9% din PIB. În construcţii, impactul este de peste 4%

Potrivit acestuia, la baza alocării sumei europene de circa 33 de miliarde de euro pentru relansarea economică a ţării noastre stă impactul economic al crizei Covid-19, estimat de Comisia Europeană, asupra investiţiilor în echipamente şi construcţii.

"Vedem că defapt România este pe primul loc pe graficul care priveşte acest investment gap. Diferenţa de investiţii pe care sectorul privat le-ar fi făcut dacă n-ar fi fost criza, dar pe care nu le mai poate face. Cifra estimată este pentru 2020-2021, dar este foarte mare, este peste 6% din PIB. La fel şi în construcţii, suntem pe locul al 7-lea, un minus 4%, aceste investiţii care practic nu se vor mai face. Aceste tipuri de investiţii care se vor pierde vor fi finanţate de sectorul public prin acest fond (european de 750 de miliarde de euro), d-aia şi primeşte şi România atât de mulţi bani, nu că ar fi vreun succes al diplomaţilor noştri de la Bruxelles. Este rezultatul acestor simulări care arată că România este preconizată de a fi foarte afectată de această criză. Vom vedea realitatea", a spus Laurian Lungu.

El mai afirmă că tendinţa seculară a inflaţiei este de scădere, iar riscul este mai mare să avem inflaţie scăzută pe viitor decât inflaţie de două cifre cum a fost de exemplu în anii 1970 în Statele Unite sau de trei cifre cum a fost în România după căderea comunismului.

"Există tendinţe contradictorii şi în tabăra economiştilor. Unii spun că vom avea o inflaţie mai ridicată în viitor pentru că există acest influx de masă monetară, alţii spun că inflaţia va scădea datorită scăderii cererii. Eu fac partea din tabăra a doua, adică cred că avem pericolul mai degrabă a unei scăderi a inflaţiei în anii care vin. Un studiu de la banca naţională a Angliei, publicat în ianuarie, arată că tendinţa seculară (600-700 de ani - n.r.) este de scădere a ratei reale a inflaţiei. Iar dacă ne uităm la Japonia ultimilor 30 de ani, care a injectat masă monetară masiv în sistem, vedem cu toate astea că inflaţia nu a decolat. Cred că într-acolo o să ne îndreptăm şi noi, însemnând Europa şi SUA chiar. Pericolul este mai mare către o rată scăzută a inflaţiei decât să vedem iar inflaţie de 2-3 cifre. Sigur, pot exista episoade, dar cred că tendinţa generală este de scădere", a conchis Laurian Lungu.

Opinia Cititorului ( 12 )

1. fără titlu
(mesaj trimis de sebastian în data de 05.06.2020, 07:49)
Pragul de 3% trebuie pur shi simplu eliminat! trebuie stabilit un prag rezonabil, intre 5 shi 10%, ceea ce ar avantaja un stat ca Romania, care in sfarshit shi-a dat seama ca este imperativa dezvoltarea prin investitzii!
2. Nu cred
(mesaj trimis de Cristian în data de 05.06.2020, 08:45)
Nu cred ca lumea ar accepta cresteri de taxe - nivelul de trai e la pamant in Romania inca dinainte de criza, avem o carutza de someri (cca 1 milion numai in acte).
Si eu cred ca e ipocrizie, dupa ce s-a intamplat, sa reintroduci pragul de deficit de 3%.. Acesta e imposibil de realizat.. Trebuie fixat un prag realist, de 10% din PIB, pentru ca oricum activitatea economica va fi praf in urmatorii 2-3 ani.
1. 2.1.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
  (mesaj trimis de anonim în data de 05.06.2020, 09:29)
  dumneavoastra asa faceti acasa? catigati 5000 lei si cheltuiti 5500 pe luna? daca nu ia pune pe hartie diferenta aplica dobanzi si vezi ce inseamna in 3 ani deficit in bugetul personal de 30%
  2.2.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
  (mesaj trimis de Obama în data de 05.06.2020, 09:39)
  cred ca glumesti. la pamant inainte de criza? mai uita-te pe statistica inflatiei, pe cresterile de salarii, poate mai stii si din viata reala cum cresteau preturile (alea necosmetizate de BNR), cum erau terasele si restaurantele pline, cum se cumpara absolut orice, indiferent de pret. Astea se intamplau din cauza cererii.
  2.3.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
  (mesaj trimis de anonim în data de 05.06.2020, 10:56)
  Ba din contra!Cu o asa clasa politica,eu cred ca trebuie prin Constitutie deficit bugetar 0!Imaginati va ca, daca ar fi fost 5% limita deficitului,alde Catu , Teodorovici ,Olguta,Sica et comp ne ar fi dus la 15% acum.Suntem deja intr un mare rahat.Noi si probabil copiii nostri.Macar nepotii,daca or mai fi pe aici,sa nu fie afectati de plata iresponsabilitatii asa zisilor politicieni romani!(Bulgaria de ani de zile merge cu 0 deficit-plus, minus-.Si am fost pe acolo.Nu mi se par deloc mai subdezvoltati ca noi.Dimpotriva.)
  2.4.  Toata lumea face asa (răspuns la opinia nr. 2.1)
  (mesaj trimis de Cristian în data de 05.06.2020, 10:59)
  Nu numai eu.. toata lumea consuma lunar peste cat castiga, finantand o parte din mancare de pe cardul de credit. Salariul a 80% dintre romani e atat de mic incat se termina in primele 10 zile, nefiind suficient nici pentru un trai minimal daramite pentru un trai decent.
  Deaceea trebuie spus un NU hotarat globalismului capitalist care a adus oamenii la sapa de lemn, pentru a-si pune in aplicare planurile diabolice de sclavizare a planetei.
  2.5.   Cristian, ai o logică de patachina ratat� (răspuns la opinia nr. 2.4)
  (mesaj trimis de anonim în data de 06.06.2020, 07:58)
  Zice doct acest individ:salariul a 80la sută dintre români se termină în 10 zile. Păi hai să calculăm: salariul mediu net in România pete 3100 lei, adică aprox. 650€ ,deci zice el ar trebui pe luna 1900-2000 € ! Și un german traieste cu banii ăștia.
  Dar cu asemenea indivizi, sunt de acord ne ducem in prăpastie.
3. fără titlu
(mesaj trimis de alex în data de 05.06.2020, 09:36)
Saptamanile trecute il citeam in Bursa pe Daniel Daianu care propunea "taxa de solidaritate". Acum, dl Lungu vine si sustine la randul sau nevoia cresterii taxelor pentru a scadea deficitul.
Oricat de multi bani ar strange statul risipindu-i apoi prin diferite cheltuieli inutile si/sau facute cu dedicatie, deficitul tot nu scade si nici nivelul de trai nu creste. Din contra, taxele mai mari vor forta o parte mai mare din economie sa mearga in zona gri.
Acum cativa ani citeam articole care sustineau ca scaderea taxelor a redus evaziunea. Acum de ce vrem sa ne intoarcem la masurile gresite din trecut?
Nu inteleg de ce nici dl Lungu si nici dl Daianu nu pun accentul in primul rand pe combaterea evaziunii si reducerea cheltuielilor ca masuri principale pentru reducerea deficitului.
4. in esenta
(mesaj trimis de anonim în data de 05.06.2020, 12:11)
dam cu taxele sa inteleaga lumea!!!
pe scurt daca "saraca" Germania scade TVA cu 3% atunci "evident" ca noi trebuie sa punem taxe!!!
O spune marele macroeconomist LL !! O spune domnul DD!!
Dragii mei teoreticieni (jos palaria pentru profesionalism lor fara dubiu) DAR mai este un mic "detaliu" neconsiderat in teorie...
NOI !
Noi amarasteni care platim taxe, experimente economice si sociale si tampeniile unor decidenti vremelnic demnitari ( lasand in urma consecinte dezastruoase pentru Ro).
Adica TEORETIC ce s-a spus este corect ...
DAR ar trebuii sa eliminam POPULISMUL decizional (asta cu orice costuri) , sa respectam democratia si principiile ei (cu orice costuri), sa nu ne batem joc de justitie (ca nu e elastic ) chiar daca asta costa !
Si sa avem si niste profesionisti (pe langa gramada de incompetenti si rude angajate in posturi vitale sau
chiar in pozitii de "rutina").
Dupa aceea poate va uitati un pic si la NOI, nu la ce "zice" teoria macroeconomica sau UE !
Astia de suntem aici ...
5. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 05.06.2020, 16:22)
Mai terminati-va cu inflatia pe termen scurt. Dle Lungu, de ce nu spuneti lucrurilor pe lume? Tiparnita de bani merge in Japonia dar faptul ca ea nu a dus la inflatie este cauzata de doua lucruri:
- Imbatranirea populatiei. Japonia si Germania au varsta mediana de aproape 48 de ani. La maturitate, banii in plus sunt economisiti, nu cheltuiti. Romania nu este aici.
- Castigatorii cu adevarat ai tiparirii de bani sunt cei din top. Iar daca va uitati la cresterile preturilor activelor, veti vedea ca omul simplu devine din ce in ce mai sarac pentru ca are din ce in ce mai putini bani pentru marfurile ale caror preturi nu cresc in statistica INS. Are din ce in ce mai putini bani pentru ca trebuie sa dea bani catre serviciile medicale, catre chirie sau ipoteca, sau catre educatie. De ce? Pentru ca banii tipariti au fost directionati de cei din top catre aceste domenii de investitii si au cumparat. Daca nu exista inflatie in Japonia este pentru ca japonezul este din ce in ce mai sarac. Dar aceasta saracie este un proces lent.
Most Japanese firms plan to raise salaries by at least the same degree as last year, but even two years of wage hikes will not be enough to compensate workers for increases in the cost of living, a Reuters poll showed
1. 5.1. esti pe aproape (răspuns la opinia nr. 5)
  (mesaj trimis de anonim în data de 05.06.2020, 17:12)
  cu "analiza" despre niponi.
  varsta medie (nu mediana cum apare in articole , incorect pentru limba romana ) in Japonia este mai mare ca in Germania (conform date 2019 ) , cea mai mare speranta de viata tot aici este (din 2020 , depasind si pentru femeile din Hong Kong), dar si cea mai aging society .
  Cu economisirea iar sunt ceva schimbari (se inregistreaza o crestere "timida" a investitiilor personale ) si nu uita de cea mai mare datorie publica din lume conex cu PIB -ul realizat de a 3-a economie globala.
  Cu saracia si inflatia in Japonia???? MMMM? La ce te raportezi si la ce statistici (evolutie indicatori si economie nationala) te referi?
  Costurile medicale in sistemul nipon sunt TOTAL diferite de Europa, US si restul lumii!
  Educatia si imobiliarele nu sunt nici pe departe ceea ce stii tu (exista un sistem extrem de complex care asigura acoperirea cheltuielilor pana la un anumit nivel de catree stat si companii), deci premizele de la care pornesti nu sunt reale!
  Societatea nipona este TOTAL DIFERITA , asteptarile populatiei sunt dimensionate pe mentalitatea nipona si pe realitate, nu pe "necesitatile" US, Europa, etc.
  DECI
  Stirea Reuters e "subtirica" rau , costul vietii in Japonia ! Unde in Tokyo sau in Fukuoka? Sau media nationala? Nu mai lua de bun tot ce se publica .....
  "Pretentia" de a "descrie cu exactitate " evolutiile si viitorul Japoniei pe 2 ani este o mare aberatie!
  Daca Reuters poate sa spuna cat va fi yenul peste 3 luni (corect si cu exactitate) fac benevolat pentru ei 2 ani! Daramite sa spuna ce este peste 2 ani !
  Chestia cu inflatia mai mergi pe la B. of J. si M. of. F. si daca vrei iti pot da date "garla" (care nu confirma nici pe departe ) ca japonezii sunt din ce in ce mai saraci !
  DAR DA JAPONIA este ALTCEVA!
  5.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 5.1)
  (mesaj trimis de anonim în data de 06.06.2020, 12:12)
  Median age este altceva decat mean/avg age. Se vorbea de varsta mediana care este 48. Si speranta de viata nu conteaza. Conteaza faptul ca dupa o anumita varsta (tipic 30), nu mai cheltui ca disperatul sa mergi la Disney sau pe postere cu femei goale pentru pereti.