LAVROV ŞI AURESCU, DISPUTĂ ÎN CADRUL OSCE Scutul de la Deveselu deranjează Federaţia Rusă

Situaţie tensionată pe Flancul Estic al NATO atât timp cât Federaţia Rusă susţine că se simte ameninţată de politica de extindere a alianţei militare. În acest context, la Consiliul ministerial din cadrul Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), eveniment ce se desfăşoară la Stockholm (Suedia), Serghei Lavrov - ministrul de externe al Federaţiei Ruse - a afirmat ieri că în ţara noastră şi în Polonia au fost instalate sisteme de apărare împotriva rachetelor care pot fi folosite pentru lovituri ofensive.

"Transformarea statelor vecine în capete de pod ale confruntării cu Rusia şi desfăşurarea forţelor NATO în imediata apropiere a zonelor de importanţă strategică pentru securitatea noastră este categoric inacceptabilă. Arhitectura stabilităţii strategice este distrusă rapid, NATO refuză să examineze în mod constructiv propunerile noastre de a reduce tensiunile şi de a evita incidentele periculoase. Dimpotrivă, infrastructura militară a Alianţei se apropie în mod iresponsabil de graniţele Rusiei, România şi Polonia implementând un sistem de apărare antirachetă care poate fi folosit ca un complex de atac. Rachetele americane cu rază medie de acţiune sunt pe cale să apară în Europa, readucând scenariul de coşmar al unei confruntări militare (...) Să nu uităm de principiul securităţii indivizibile în OSCE şi Consiliul Rusia-NATO, care spune că niciun stat nu trebuie să-şi consolideze securitatea în detrimentul securităţii altor ţări. Iar extinderea ulterioară a NATO către Est va afecta în mod clar interesele vitale ale securităţii noastre", a continuat Serghei Lavrov, în cadrul reuniunii OSCE.

În replică, ministrul de externe Bogdan Aurescu a arătat că la Deveselu ţara noastră are doar un sistem de apărare împotriva rachetelor şi nu un sistem ofensiv. "Poziţia exprimată de Federaţia Rusă în raport cu sistemul antirachetă amplasat în România, parte integrantă a sistemului de apărare antirachetă al NATO, este complet eronată, nu este nouă şi face parte din retorica neconstructivă pe această temă (...). Poziţia României, a SUA şi a Alianţei Nord-Atlantice a fost exprimată public şi transmisă Federaţiei Ruse de o manieră clară, fermă, în repetate rânduri, de-a lungul celor zece ani de la încheierea Acordului menţionat: sistemul de apărare antirachetă al NATO, care include Facilitatea antirachetă de la Deveselu, are un caracter strict defensiv, utilizat numai pentru scopuri de autoapărare, conform Cartei ONU; sistemul nu este îndreptat împotriva Federaţiei Ruse, vizând ameninţări cu rachete balistice cu rază scurtă şi medie de acţiune venite din afara spaţiului euroatlantic; nu există niciun fel de intenţie de transformare a sistemului de apărare antirachetă", susţine Bogdan Aurescu, potrivit unui comunicat de presă emis de Ministerul Afacerilor Externe.

În documentul citat se arată că în Declaraţia finală a Summitului NATO de la Varşovia din 2016 unde în paragrafele 55 şi 59 se stipulează clar: "Capacitatea este pur defensivă".

"Sistemul de apărare antirachetă al NATO nu este îndreptat împotriva Rusiei şi nu va submina capacităţile strategice de descurajare ale Rusiei. Apărarea antirachetă a NATO este proiectată să apere împotriva potenţialelor ameninţări provenind din afara spaţiului euroatlantic. Am explicat Rusiei de mai multe ori că sistemul BMD nu este eficient împotriva sistemului strategic al Rusiei de descurajare nucleară şi că nu există nicio intenţie de restructurare a acestui sistem pentru a avea în viitor o astfel de capacitate. Prin urmare, declaraţiile ruse care ameninţă să ţintească aliaţii din cauza BMD a NATO sunt inacceptabile şi contraproductive", se mai arată în comunicatul de presă emis de Ministerul Afacerilor Externe.

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu participă în aceste zile la cea de-a 28-a sesiune a Consiliului Ministerial al Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa. Reuniunea Consiliului Ministerial al OSCE are loc pe fondul situaţiilor tensionate generate de criza instrumentalizării migranţilor de la graniţa Belarus cu Polonia, Lituania şi Letonia, conflictul din estul Ucrainei şi cel din Nagorno-Karabah.

Şeful diplomaţiei române, Bogdan Aurescu, va solicita la ministeriala OSCE de la Stockholm creşterea eficienţei în implementarea mecanismelor de soluţionare a conflictelor prelungite din regiunea Mării Negre.