English
Actualizare 20:55 Iohannis, despre aderarea la euro: "România se află într-un «non-stadiu»"
Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, astăzi, la Cluj, că statul român nu are un termen stabilit în acest moment pentru aderarea la zona euro, precizând că nu este un moment oportun acesta, mai ales că ţara ar trebui să renunţe la multe pârghii financiare care i-au fost de folos recent, inclusiv în privinţa creşterii economice.
"Chestiunea a fost cam repede şi cam des politizată şi trebuie îndeplinite şi aici câteva criterii pentru a deveni în princupiu eligibili pentru zona euro. România în principiu îndeplineşte aceste principii, dar din exces de zel au fost politicieni care la un moment dat au propus ca România să devină parte a euro-zonei din 2019, ceea ce a fost nerealist şi a fost atât de nerealist încât nici măcar nu s-au întrunit acele comisii tehnice", a explicat şeful statului, potrivit News.ro.
Iohannis a adăugat că acum s-a reevaluat modul în care ţara noastră doreşte să stabilească momentul aderării, folosindu-se de perioada actuală pentru a se pregăti mai bine pentru acest moment.
Preşedintele a mai spus că o eventuală aderare ar însemna ca ţara noastră să renunţe mai multe "pârghii" care au ajutat-o în această perioadă în privinţa politicii monetare, ceea ce explică şi creşterea economică mare a României, faţă de alte state.
"Nu avem un deadline, nu e bine să ne punem acum un deadline", a mai spus şeful statului, adăugând că în acest moment oricum sunt multe crize la nivelul UE "şi nu putem spune că le gestionăm cu măiestrie", astfel încât momentul actual nu este oportun pentru aderare.
(S.A.)
-----------
Ţara noastră are nevoie, pe lângă convergenţa structurală, reală, de convergenţă culturală, în vederea aderării la zona euro, a declarat ieri economistul şef al Băncii Naţionale a României (BNR), Valentin Lazea, în cadrul unei dezbateri privind riscurile şi oportunităţile aderării la zona euro.
Domnul Lazea a declarat: "România stă prost la capitolul convergenţă culturală, care presupune un efort continuu şi nu heirupism, spirit comunitar şi nu individualism, dar şi respectarea angajamentelor, a contractelor şi a semnăturilor puse pe tratate. O mentalitate heirupistă nu are ce căuta într-o zonă în care trebuie depus un efort continuu".
Economistul-şef al BNR este de părere că societatea românească funcţionează pe principiul "Meşterului Manole": "La noi, societatea are suflu scurt, se apucă de o chestie, durează câteva luni, se schimbă Guvernul, se ia totul de la zero. Proiectele lungi, care să se continue în timp, peste ciclul electoral, se pot număra pe degetele de la o mână. Cu o asemenea mentalitate noi nu avem ce să căutăm în zona euro. Să fie foarte clar: cu o mentalitate de tipul Meşterul Manole, ce construieşte unul astăzi, mâine dărâmă celălalt, nu avem, cultural, ce să facem în zona euro. Efortul continuu, de lungă durată, este ceea ce trebuie".
În opinia domnului Lazea, "aspectele culturale" adaugă o dimensiune mai gravă decât convergenţa la parcursul către euro.
Reprezentantul BNR a mai subliniat că România nu trebuie să repete greşelile ţărilor europene care s-au îndatorat peste un nivel care ar fi fost prudent, mai ales că "suntem o economie fragilă şi avem foarte puţine atuuri în comparaţie cu celelalte ţări, pe care nu trebuie să le rispim".
La aceeaşi conferinţă, Enache Jiru, secretar de stat în Ministerul Finanţelor, a declarat că una din condiţiile esenţiale ale adoptării euro de către România este ca cetăţenii ţării noastre să ajungă la 75% din media puterii de cumpărare a celor din statele membre ale zonei euro.
"În 2015, România se afla la 57% din media de dezvoltare reală din Uniunea Europeană, calculată după indicatorul produsul intern brut (PIB) pe locuitor, ajustat în funcţie de paritatea puterii de cumpărare. Comparativ cu zona euro, formată din 19 state, procentul este şi mai scăzut, în condiţiile în care, potrivit Eurostat, în 2015 zona euro era, ca nivel real de dezvoltare, cu 6% peste media Uniunii Europene", a spus domnia sa, avetizând că "trebuie explicate populaţiei riscurile aderării la zona euro".
• Ionuţ Dumitru, Consiliul Fiscal: "Disparităţile regionale s-au adâncit"
România trebuie să rezolve integrarea internă înainte de aderarea la zona euro, pentru că disparităţile regionale sunt foarte mari şi chiar s-au adâncit în ultima perioadă, susţine preşedintele Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru.
Domnia sa a declarat ieri: "Disparităţile regionale în România sunt foarte mari. Suntem la o medie de 57% PIB/cap de locuitor din media UE, dar în Bucureşti - Ilfov suntem la 120%, iar în Vaslui la 20%. Bucureşti, Cluj, Timişoara ar putea intra mâine în zona euro, dar restul ţării nu. Trebuie să ne rezolvăm integrarea internă şi să ne securizăm o situaţie vulnerabilă după aderarea la zona euro. Şi instrumentul fiscal este unul important. Din păcate, dacă ne uităm istoric, disparităţile regionale s-au adâncit în loc să se atenueze, şi toate programele regionale, deşi avem şi un minister dedicat dezvoltării regionale, pare că au eşuat dacă ne uităm la rezultate".
Pe de altă parte, domnia sa a avertizat că nu îndeplinim pe deplin criteriul referitor la inflaţie, atât timp cât în ţara noastră încă există preţuri administrate şi preţuri care sunt în afara controlului politicii monetare, respectiv preţurile volatile din agricultură. "În aceste condiţii, nu se poate discuta de sustenabilitatea criteriului de inflaţie", a adăugat Dumitru.
Ionuţ Dumitru a menţionat că, pentru România, va fi important să aibă capacitatea de a atenua şocurile care vor avea loc după aderarea la zona euro, dacă economia nu va fi suficient de pregătită.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
1. va explic eu ce inseamna convergenta culturala
(mesaj trimis de The Brute în data de 17.11.2016, 00:37)
un subiect fiscal mioritic in imensa lui credulitate ia un credit in primavara anului 2008. Guvernatorul Isarescu observand la inceputul anului 2009 ca institutiile financiare nebancare vor avea probleme in ceea ce priveste sustenabilitatea creditelor acordate emite norma 5 per 2009 care modifica norma 17 per 2006 si astfel IFNurile sunt obligate sa pondereze capitalul propriu cu 35% din valoarea expunerii garantate cu dreptul de proprietate auspra imobilului finantat. La 24 de ore de la aparitia acestei norme , dand bineinteles dovada de o intelepciune exemplara creditul respectiv este cesionat unei societati olandeze. Ajungand in zilele noastre si vrand sa dea in plata apartamentul respectiv IFN ul mioiritc se opune in justitie acestei dari in plata mentionand ca nu este parte in activa in proces, creditul fiind cesionat.....Cum spunea in ianuarie 2012 guvernatorul Isarescu se poate discuta despre o asa numita ELUDARE. Daca ar fi sa ne luam dupa dumneavoastra ar fi un ecart de convergenta culturala...
1.1. Cultură Ec.-financiară (PRAGMATICĂ) = O (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 17.11.2016, 12:52)
SPUNEEE CU SĂ AVEM !!!
1.2. prin exemple, dragul meu (răspuns la opinia nr. 1.1)
(mesaj trimis de The Brute în data de 17.11.2016, 14:51)
nimic nu se invata mai usor decat prin exercitiu.De la UE trecand pe la BNR, BCR,Petrom, Oltchim pana la Erste, Blackrock, OMV, Stoxx, Reuters, Bloomberg, Deutsche Bank. Filmul The Accountant ar fi precum Garfield in comparatie cu Bart Simpson:-)
2. Usurel cu pianul...
(mesaj trimis de MAKE în data de 17.11.2016, 01:57)
Partea despre ruina sistematica din "Mesterul Manole" se refera la mentalitatea dindaratul constructiei neinsufletite, ridicate fara acordul divinitatii, fara jertfa.
Radacinile baladei sint antecrestine, tin de gindirea traditionala, avind conexiuni directe la mitul labirintului si legenda lui Dedal, anterioara labirintului.
"Sus, pe coperiş.
Meşterii gândea
Şi ei îşi făcea
Aripi zburătoare
De şindrili uşoare."
Traditia consemneaza ca Dedal, constructorul Labirintului din Knossos, a fost adus de Minos, din Asia Mica, unde, la Efes, inaltase atit de sus Templul Artemisei, (una dintre minunile lumii antice), incit nu a mai putut reveni pe pamint decit in zbor.
Zborul lui Dedal (cu Icar), dupa constructia Labirintului, nu este primul, in viata lui Dedal.
Dedal, Minos, Minotaurul, Labirintul reprezinta articulatii ale unei retele de intelesuri accesibile dinspre mentalitate matriarhala, la care este conexata balada "Mesterul Manole".
Nu-i fac o vina lui Lazea ca nu are habar de asta, desi cultura n-ar trebui sa-i lipseasca economistului sef al Bancii Nationale a Romaniei.
Dar, cind iti lipseste cultura, sa te pronunti impropriu, cu dezinvoltura, asupra problemelor de cultura, avind chiar aerul ca dai lectii de cultura...ah...asta se numeste impostura.
Domnule Lazea, limiteaza-te la ceea ce stii si apropie-te mai sfios de ceea ce nu stapinesti, pentru ca in realitate, este chiar pe dos decit ai priceput: salvarea Zonei Euro ar putea veni numai prin suprapunere culturala pe Zona Mesterului Manole.
Da, e pe dos.
Oricind dispus sa explic.
2.1. MAKE makes Romania great again (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de The Brute în data de 17.11.2016, 06:49)
Passion to perform nu este o simpla propozitie, un banal slogan.Si cu toate acestea continua sa fie neinteles in anvergura sa.Degeaba te numesti BNR sau DBK daca nu esti in stare sa realizezi amplitudinea simbolului pe care il subestimezi datorita unei superficialitati debordante. Steaua Romana a reusit la inceputul secolului 20 impreuna cu Deutsche Bank sa incurce planurile magnatului Rockefeller, care prim compania Standard Oil isi vedea amenintata intaietatea economica in Europa.Savurarea raportului DBK pe anul 1904 unde este mentionata SR are aroma cafelei domnului Florescu. O sa trimit raportul redactiei, ar fi frumos daca ar vedea si publicul cat de important este sa intelegem ca Balada Mesterului Manole are alta semnificatie decat Las Fierbinti, ele fiind totusi folosite pentru a ne explica aceeasi problematica...
2.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de Mihai D în data de 17.11.2016, 09:29)
Nu este nimic deplasat in ce a spus Lazea, in masura in care ideea de efort continuu vs efort discontinuu a fost punctul lui pivot. Desigur ca semiotica nu este punctul lui forte, asa cum dvs intelegeti foarte bine ca, " cultural " in articolul lui Lazea inseamna "comportamental" si bineinteles ca nu se refera la cultura. Nu-mi place Lazea, dar in comentariul dvs si-a luat-o gratis. Nimic rau in asta, caci merita sa si-o ia asa...by default. Doream sa punctez ca s-a intamplat the right thing for the wrong reasons.
2.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.2)
(mesaj trimis de MAKE în data de 17.11.2016, 09:49)
Ha, ha, ha!
Remarca e buna si corecta.
Dar, comentariul meu ramine valid, pentru ca Lazea antreneaza nivelul de intelegere despre care vorbesc, referindu-se impropriu la un vestigiu cultural care reclama o investigatie plina de recunostinta (as zice patriotica, daca asta nu ar suna patetic).
El spune: "cu o mentalitate de tipul Meşterul Manole"...
Recunoaste ca expresia ma poate scoate din titini!
2.4. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.3)
(mesaj trimis de anonim în data de 17.11.2016, 13:22)
Make are dreptate, pentru ca Lazea putea sa spuna acelasi lucru, fara sa se refere la Mesterul Manole.
3. fără titlu
(mesaj trimis de Emancipatorul în data de 17.11.2016, 11:41)
Mie nu imi plac astia din BNR. E o aroganta la ei care sa te intimideze sa le zici ca put a privilegii. Aroganta ii face sa trateze superficial sau sa ia in deradere miturile (cultura) romanesti.
Nepotismul din BNR, comportamentul de clan (patriarhul e Isarescu) arata ca sint stat in stat. Ei nu se supun controlului democratic, demosului, e fiind semizei.
BNR-istii niciodata nu se contrazic, toti sint intru austeritate.
Ei vorbesc mai ales in eufemisme: "ne pastram angajamentele (de deficit bugetar vrea sa zica BNR-istul)", "sa fim responsabili", adica sa nu se taie taxe sau mari salarii /pensii. Apoi o da cu micimea culturii romanesti si proslavirea spiritului comunitar (adica European) care ne invata responsabilitatea si munca, efortul continuu, etc ca sa ne lepadam de lenea, prostia romaneasca.
Ei zic ca din motive culturale/de mentalitate nu putem construi nimic in Romania. Dar totusi Ceausescu cu poporul roman (prost, lenes, cultural sub Europa), care l-a angajat pe isarescu, a construit ceva in RO.
Sigur ca nu bine sa renutnam la RON si prelua EURO. Vom fi la mana "europeniilor" si vor avea ei instrumentul atunci sa ne invete ce e "munca, responsabilitatea" ca pe greci.
3.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3)
(mesaj trimis de Mihai D în data de 17.11.2016, 13:32)
Ce a realizat Romania sub ceasca s-a datorat fricii, nicidecum vreunei viziuni a poporului. Nebunu' a vrut sa arate diversilor (rusilor, occidentului etc) ca ale lui sunt mari. Nu-mi place sa-i dau dreptate lui Lazea, dar istoria ne arata urmatoarele: au avut loc falii sociale si emotionale cand taranul a fost luat de la plug si pus la strung/freza/raboteza; s-au daramat case ca sa se construiasca blocuri; si toate astea au culminat cu noi ca tara avand in 1989 o industrie grea si prelucratoare care forma un CERC complet (de la extractie materie prima pana la produs finit), a doua flota in Europa, cel mai mare combinat de oteluri din Europa de sud-est si o datorie externa foarte mica. Si acum, marea intrebare : LA CE BUN ? Dupa 90 s-a distrus TOATA industria iar tara s-a indatorat ad infinitum , bani cu care s-a creeat CE ? Nimic, basically . Din pacate si eu am sentimentul 7 uneori ca nea Manole ne bantuie desi jur ca nu sunt fatalist. Canaliile care ne-au condus dupa 90 , unii au murit, altii sunt la DNA iar altii stau sa ajunga acolo. Sa recapitulam: pana in 1948 am fost o tara agrara, in 1989 eram o tara industrializata iar in 2016 nu avem nici agricultura nici industrie. Cum putem numi asta ?
3.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3.1)
(mesaj trimis de Emancipatorul în data de 17.11.2016, 13:45)
Adevarat ca o parte din oameni munceau de frica. Ca multi tarani s-au simtit dezradacinati, alientati, etc.
Dar daca s-a realizat un CERC cum spuneti, inseamna ca totusi o viziune a unui grup de oameni a existat.
Mai e ceva, dl Lazea si dl Isarescu au invatat la scoala ca nu trebuie sa explica istoria prin superstitii (fatalitati, cultura/mentalitate heirupista, etc.), ci trebuie sa explicam superstitiile prin istorie.
Chiar si legenda Mesterului Manole trebuie explicata prin istorie, nu legenda sa ne explice Istoria.
3.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3.2)
(mesaj trimis de MAKE în data de 17.11.2016, 15:09)
Lucrurile pot sta cum zici, pina vin eu.
Dar cind vin eu, lucrurile stau cu totul altfel.
Conform traditiei, Mesterul Manole proiecteaza si ridica Manastirea Argesului, in timpul lui Negru Voda.
Aici, vorba lui Adrian Nastase, avem o problema cu istoria (pe care, de altfel, o invoci): Negru Voda, desi are manastire, are mormant, are nevasta, are copii si biserici ctitorite de el, ei bine, Negru Voda nu a existat ca personaj istoric.
Negru Voda este un produs de cancelarie domneasca, un produs cronicaresc creat la comanda domnitorului (am uitat care), in cautarea unei legitimari simetrice cu aceea furnizata de legenda moldoveneasca a lui Bogdan Descalicatorul.
Cronica romaneasca despre Negru Voda nu intimpina dificultati, deoarece in vremurile acelea, in mentalitatea populara inca exista o contiguitate cu miturile precrestine ale zeitatilor chtoniene, unde "Negru" este un atribut al zeului calaret, transformat in titlu de noblete (de fapt, "Negru Voda" este expresie pleonastica, are semnificatia de "Voda Voda").
Zeii calareti circula in antichitatea spatiului balcanic, se regasesc figurati pe "filipoi" - monedele regelui Filip al Macedoniei, tatal lui Alexandru cel Mare ("filip"inseamna, in etimologie greaca, "iubitor de cai").
Imaginea de calareti a acestor zeitati fusese deja fixata prin "reclama" facuta de monedele macedonene si venea "manusa" retetei de "Descalicator" (ca intemeietor de tara), venita de la cronica moldoveneasca, concurenta cronicii din Tara Romaneasca, care a luat-o pe aceea drept model.
Fictiunea personajului "Negru Voda" a fost intr-atit de convingatoare ulterior, incit, in evul mediu romanesc, o obste sateasca a cistigat procesul pentru proprietatea unor terenuri, in care s-a judecat cu o manastire (atentie!, cu o manastire!), invocind un un zapis de improprietarire semnat de Negru Voda.
Deci...
Desi mitul lui Negru Voda este intersectat de necesitati si influente politice, dar fenomenul cultural pe care il reprezita, urmeaza mutatii dupa legi proprii culturii.
Regasim aceeasi situatie in cazul mitului Labirintului si Minotaurului, care reprezinta o confiscare politica a unui mit cu mult, cu mult mai vechi, datind, probabil, din jurul anului 4500 i.e.n.
Radacinile baladei "Mesterul Manole" se adincesc in acea epoca.
Explicatia "prin istorie", de care pomenesti, nu are relevanta, in cazul sau, in schimb, investigatia hermeneutica ar putea aduce foloase cunoasterii de sine nationale.
3.4. P.S. (răspuns la opinia nr. 3.3)
(mesaj trimis de MAKE în data de 17.11.2016, 15:23)
Manole se trage din ebraicul Imanuel, care inseamna "Dumnezeu este cu noi".
3.5. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3.3)
(mesaj trimis de anonim în data de 17.11.2016, 20:42)
Parerea mea, balada/mitul trebuie interpretat in contextul social/economic in care a aparut. O astfel de balada nu are sens azi, nu explica, nu ne ajuta cu nimic in praxis. Dar in epoca aparitiei ei, oferea o explicatie. Sugereaza ca trebuie sa imbunam zeii (jertfa), ca nu putem construi ceva fara credinta in minte si suflet. Ca evetual e nevoie de binecuvatarea unui initiat ca o constructie ca poate vietui. Etc.
Mitul jertfei ptr o construcite este intilnit in foarte multe civilizatii pe Pamant. Sint toate mituri ale unei societati preagrare din neolitic cand au inceput a se ridica edificii. Exemplu, odata cu agricultura, miturile s-au schimbat, avem alte personaje, etc.
Sigur ca mai peste tot asistam la un sincretism religios. Mituri noi se suprapun miturilor vechi. Miturile vechi preiau motive noi si "explica" altfel lumea si istoria, recoltele etc.
Putem spune ca miturile "explica", evidentiaza credintele mistice/religioase, migratia popoarelor, influente culturale, sint importante etnologic, antropologic. Dar nu ne ajuta sa construim/realizam ceva trainic.
Pe vremea respectiva, oamenii chiar credeau in puterea jertfei ptr a se imbuna zeii, azi nimeni nu mai crede (sper).
4. Oameni buni,
(mesaj trimis de Pribeagul în data de 17.11.2016, 16:09)
Cu Lazea in frunte!
Mesterul Manole are o mentalitate de invingator si cultul lucrului bine facut, facut chiar cu sacrificii, chiar cu orice sacrificii.
- Manoli, Manoli,
Meştere Manoli!
Zidul rău mă strânge,
Ţâţişoara-mi plânge,
Copilaşu-mi frânge!
Manoli turba
Şi mereu lucra.
Mesterul Manole are mentalitatea de a nu lasa lucrurile neterminate, ci de a le finaliza.
Negru-vodă vine
Ca să se închine
La cea monastire,
Falnică zidire,
Monastire naltă,
Cum n-a mai fost altă.
Mesterul Manole are un destin tragic, unealta destinului fiind… Negru-voda.
Admirabila si aproape in conformitate cu realitatea este formularea de la pct. 3.1: “pana in 1948 am fost o tara agrara, in 1989 eram o tara industrializata iar in 2016 nu avem nici agricultura nici industrie. Cum putem numi asta ?”, si peste 99.9% inexacta formularea: “Adevarat ca o parte din oameni munceau de frica. Ca multi tarani s-au simtit dezradacinati, alientati, etc.”. Sustin asta cu usurinta, stiind cu totii ca:
“Din câmp, de-acasă, de la plug
Plecat-am astă-vară”
Unde am plecat? Pai, la scoli, de unde, devenind muncitorii calificati, tehnicieni, ingineri, doctori, profesori, artisti, literati… ne-am luat zborul si ne-am pus in slujba patriei pentru a realiza minunile societatii multilateral dezvoltate. Asta era drumul firesc, fapt dovedit de situatiia tarilor dezvoltate, in care forta de munca incadrata in agricultura este sun 5%, iar in unele chiar sub 1%. Ce face la noi populatia, aproape de 50% care inca traieste la tara? Saracie!
Ca din locul de munca aflat erai detasat la dracu-n praznic, si te duceai de frica de a nu-ti pierde locul de munca, ca nu toti taranii s-au obisnuit cu manetele si butoanele masinilor de inalta precizie – este clar ca acestia nu ajungeau la asemenea masini!, dar zic si eu – da! o fi fost si asemenea cazuri, dar departe de a fi regula.
Faptul ca dupa ’89 din maretele realizari s-a ales praful, ba mai mult, ca de beneficiile minunilor care au rezistat, de bogatiile tarii, precum si de munca romanilor se bucura in general strainii, asta da!, denota grave carente culturale. Daca la astea se refera, domnul Lazea are mare dreptate.
Hai, intelectuali ai tari, uniti-va si faceti lucrurile ca Mesterul Manole! Bune, cu daruire, chiar cu sacrificii daca altfel nu se poate si cu finalitate! Inteleg prin finalitate ca roadele muncii romanilor sa revina romanilor. Daca nu veti face voi aceste lucruri, cine sa le faca?
4.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4)
(mesaj trimis de Mihai D în data de 17.11.2016, 18:43)
Sunt de acord cu simbolul sacrificiului, insa nu impartasesc simbolul ''mentalitatii de invingator'', ci al coercitiei (Domnul se mira
Ş-apoi îi mustra,
Ş-apoi se-ncrunta
Şi-i ameninţa
Să-i puie de vii
Chiar în temelii!
Meşterii cei mari,
Calfe şi zidari
Tremura lucrând,
Lucra tremurând
Zi lungă de vară,
Ziua pân-în seară). Daca tot intram in simbolistica tragismului, sa ne amintim de artileria grea a mitului romanesc: Miorita. Capra vecinului, tragism, resemnare. Auzim deseori defetismul la lucru (''nici o sansa, asa merg lucrurile in tara asta''). Si pentru a descreti putin fruntile folosind singura arma pozitiva care a rezistat si Mioritei si mesterului Manole - umorul (ce-i drept transformat adesea in cinism)- dati-mi voie sa transmit prin viul grai al scrisului Miorita in varianta matematica:
''Pe-un picior de plan
In spatiul Euclidian,
Iata vin in cale,
Se cobor la vale,
Trei multimi de miei,
Cu trei logaritmei:
Una-i injectiva,
Una-i surjectiva,
Si-alta-i bijectiva.
Iar cea injectiva si cea surjectiva,
Mari se vorbira
Si se-nmultira,
Ca l-apus de soare,
Sa o omoare,
Pe cea bijectiva.
Ca-i mai integrata,
Si mai ordonata,
Si-ere functii multe,
Mandre si cornute.
Dar cea miorita,
Cu lana plavita
De trei zile-ncoace,
Limita nu-i tace.
Ori esti integrata
Draguta mioara ?
Dragutule bace,
Da-ti binomu'ncoace,
Ca-i patrat de noi
Si triunghi de voi.
Cand o sa-nsereze,
Vor sa te-anuleze
Baciul injectiv
Si cel surjectiv.
Draguta mioara,
De-ar fi sa mor,
Sa spui tuturor,
ca-s intersectat
Cu o mandra cateta,
La un cerc tangenta.''
4.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4.1)
(mesaj trimis de MAKE în data de 17.11.2016, 19:16)
Haios!
Miorita este general interpretata contrar semnificatiei sale, de parca, in mod deliberat, sintem injectati cu otrava, inca din scoala, ca sa nu ne mai regasim.
Miorita nu este naratiunea unei lupte si prefigurarea infringerii, prin resemnare, ci, dimpotriva, faptul ca aparenta istorisire se sfirseste inainte de inclestare, ar trebui sa semnalizeze puternic ca nu are caracter narativ.
In realitate, Miorita trece in revista un ritual razboinic, de pregatire a luptei.
Luptatorul se mortifica, inainte de batalie, obtinind o fermitate care il va avantaja, in fata adversarilor - el nu mai are nimic de pierdut (conceptul de "razboinic care lupta mort", comun cu fanaticii Jihadului).
Inca o data, la originea transilvana a Mioritei, a fost un rit de initiere.
Astazi, avem comun cu spiritul Mioritei, expresia infricosatoare "Mor cu tine de git!"
Nici vorba de resemnare!
4.3. P.S. (răspuns la opinia nr. 4.2)
(mesaj trimis de MAKE în data de 17.11.2016, 19:22)
Miorita si Mesterul Manole sint vestigii a ceea ce sintem, la origini.
Investigarea lor, in profunzime, a fiecareia si in conexiune axiologica, ar trebui sa aiba prioritate nationala, inaintea asazisului "Proiect de tara" cerut de Klaus Iohannis, care habar n-are in ce tara traieste.
4.4. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4.2)
(mesaj trimis de Mihai D în data de 17.11.2016, 19:41)
Este frumoasa aceasta interpretare si promit ca asa am s-o invat pe fata mea sa inteleaga Mioritza; dar eu, cal batran, vad diferit lucrurile. Romanu' e frate cu codru si intre 2 razboaie canta la frunza; englezul este si el frate cu codru si intre 2 razboaie ridica fortarete, sapa santuri in jurul fortaretei, bate sabii/scuturi/zale si se pregateste de urmatorul razboi. Asta este atitudine de razboinic. Mi-ar fi placut sa vad ceva seva de razboinic in roman, nu ca sa cucereasca ci ca sa nu se lase cucerit cu asa usurinta. Din pacate, in cazul in care Miorita o interpretam cum spuneti dvs - foarte frumos de altfel- , nu bate cu realitatea.
4.5. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4.4)
(mesaj trimis de MAKE în data de 17.11.2016, 19:48)
Aminteste-ti de Marasesti, de Grivita si de Revolutie!
4.6. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4.5)
(mesaj trimis de MAKE în data de 17.11.2016, 19:51)
Este un spirit contagios, la Grivita au murit si evrei sefarzi, ca soldati simpli, ca sa-si cistige dreptul sa vietuiasca aici.
4.7. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4.5)
(mesaj trimis de Mihai D în data de 17.11.2016, 20:12)
Au fost si in istoria noastra momente de mobilizare, dar ce au avut ele in comun a fost FOAMEA ! Ce-i drept si-n istoria altor popoare foamea a fost un imbold puternic de a iesi la lupta. Folclorul nostru insa retine cum taranul s-a dus si-a bagat furca-n ciocoi pentru ca i-a luat vitele , i-a marit birul si l-a pus in fum de ardei. Englezul rosteste cu mare placere si demnitate cuvantul freedom, iar francezul face revolutie ideologica (nu numai, dar si). Probabil ca exemplele nu sunt fericite caci acestea sunt natii de cuceritori; putem insa sa ne identificam cu scotienii, irlandezii, catalunii si alte natii mici care traditional au fost cucerite; DARZENIA n-a fost pentru noi niciodata o trasatura definitorie, DISPERAREA in schimb a fost. De-a lungul a 2000 de ani, de la Burebista si Decebal, leadership-ul nostru adevarat a insemnat cativa mari Barbati ai tarii (Mircea, Vlad, Stefan, Mihai etc). In rest, conducatori slabi, tradatori, pactizand cu grohii pentru biruri ca sa aiba liniste la Viena , Paris sau Stambul unde se lafaiau, lasand taranii pe mana vechililor care-i bateau pana la sange ca sa scoata grane mai multe la urmatoarea recolta. De unde o ''atitudine'' de razboinic (in sensul de aparator) in lipsa unei conduceri care sa formeze ''caractere'' de razboinic ? Nu a fost pentru noi asa ceva. Eu ma mir ca ma rezistat asa cum am rezistat. Imi iubesc tara si nu vreau sa o denigrez: o iubesc pentru trecut, nicidecum pentru prezent. Marii Barbati ai tarii, atat de putini cat au fost, au facut din nimic bici si pe alocuri a si pocnit. Dar razboinici ? Nu am vazut asta.
4.8. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4.7)
(mesaj trimis de Eu în data de 17.11.2016, 21:08)
Si eu vad cam la fel treburile. Cred ca mai e util sa spunem ca ideea de nationalism nu era inainte de 1800 ceea ce e azi. Nu stiu daca exista patriotism. Unele explicatii ale lui Neagu Djuvara imi par credibile. Mihai Viteazu nu a fost iubit de romanii contemporani lui. Voievozii/domnitorii se luptau pentru puterea lor in primul rand, nu pentru romani. Djuvara zice ca taranii se vedeau mai intii apartinand satului lor, nu exista o Romanie (virtuala macar) in mintea lor, iar orice domnitor le parea ca oprimator.
Poate gresesc. Sint mai ales teorii/speculatii. Nu vreau sa supar pe nimeni.
4.9. ai facut armata, draga EU? (răspuns la opinia nr. 4.8)
(mesaj trimis de The Brute în data de 17.11.2016, 21:32)
cati km ai alergat cu masca pe fara?Cate sectoare ai facut? Cate coitze ai taiat la purcelusi? Cati stiuleti de porumb ai recoltat? Cate lazi de cartofi ai curatat noaptea fiindca ai fost prima la barul de pe Casa Sindicatelor desi permisia de incheiase. Cu toate acestea nu am auzit un racnet mai mare decat acela cand Comandantul( nu cel de azi:-)) ne ordona sa cantam Treceti batalioane Romane Carpatii. Daca de intampla sa faci si altceva in afara de boroboatze acelasi Comandant dorea sa te felicite. Iar zu ca un automat erau obligat sa raspunzi SERVESC PATRIA. Nu am vazut vreun coleg care sa-i fie rusine sa pronunte aceste cuvinte. Daca ai spune acest lucru astazi ai fi intrebat daca la micul dejun sau la cina...
5. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 17.11.2016, 17:34)
Acest articicol, care este relatarea unei dezbateri despre "riscurile şi oportunităţile aderării la zona euro", a dat nastere unor comentarii extrem de interesante, in orice caz, mult mai valoroase decat articolul in sine.
Si nu este singurul caz. Chiar azi sunt multe comentarii la alte articole care fac ziarul foarte atractiv.
Este o "gaselnita" a ziarului Bursa, care se bucura de niste cititori de mare calitate.
Felicitari Bursa, felicitari Make!
5.1. intelectual (răspuns la opinia nr. 5)
(mesaj trimis de av deleanu în data de 17.11.2016, 23:40)
ma alatur colegului anonim de mai sus.
Dilema ar fi fericita sa aiba astfel de cititori.
o bucurie!
multumim.
6. fără titlu
(mesaj trimis de ce mai conteaza?! în data de 17.11.2016, 17:50)
eu propun sa nu mai intram in euro niciodata!
ma gandesc la voi, angajatii bnr
ramaneti fara locurile de munca si oricum aveti salarii foarte mici
6.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 6)
(mesaj trimis de Mugurel în data de 17.11.2016, 20:07)
Te-a pacalit piperea sau Zamfart ca daca se intra in euro se desfiinteaza BNR? :-)))))
6.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 6)
(mesaj trimis de Intradevar în data de 17.11.2016, 21:20)
BNR-istii vor vrea sa ramana cu aceleasi privilegii, salarii, bonusuri, imunitati, desi o sa aiba eventual puteri mai mici.
Dar ei nu vor sa piarda puterea de a emite moneda, stabili norme bancare, stabili dobanzi de referinta, etc. Puterea pe care o au ne vor pune la mila lor. Le place sa ne vada la mila lor. Iar ei sint independenti, zei, intangibili, nu raspund in fata poporului prost si lenes.
7. domnule Presedinte, boii sunt utili, comisiile nu
(mesaj trimis de The Brute în data de 17.11.2016, 22:16)
daca ii puneti inaintea carului s-ar putea chiar sa aveti un oarece castig. Citind declaratia dumneavoastra si comparand-o cu aceea de la Berlin a domnului Ciolos imi pun intrebarea: Dumneavoastra conduceti Romania sau Schlaraffennland..." România în principiu îndeplineşte aceste principii, dar din exces de zel au fost politicieni care la un moment dat au propus ca România să devină parte a euro-zonei din 2019, ceea ce a fost nerealist şi a fost atât de nerealist încât nici măcar nu s-au întrunit acele comisii tehnice",