Legea închisorii la domiciliu, neconstituţională

Curtea Constituţională a decis, cu unanimitate de voturi, ieri, la sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis, că sunt neconstituţionale modificările aduse în Parlament legii 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal. În legea de modificare se stipula că se introduce un regim de detenţie la domiciliu pentru condamnările de până la un an de închisoa-re, inclusiv pentru cei condamnaţi pentru corupţie, excepţie făcând faptele cu violenţă. În obiecţiile ridicate, Klaus Iohannis a susţinut că adoptarea actului normativ ar fi fost făcută cu încălcarea principiului bicameralismului ce trebuie să guverneze activitatea Parlamentului, aşa cum este stipulat în art. 61 şi art. 75 din Constituţie. Conform şefului statului şi CCR, în timpul dezbaterilor din Camera Deputaţilor legea a suferit modificări care nu au fost discutate şi în Senat, şi nici măcar în plenul Parlamentului.

Aceste obiecţii au fost reţinute şi în motivarea soluţiei pronunţate, ieri, de către CCR. Magistraţii constituţionali au constatat că între forma legii adoptate de Camera Deputaţilor şi aceea adoptată de Senat există o diferenţă majoră de conţinut, forma finală îndepărtându-se de la scopul urmărit de iniţiator, şi anume consacrarea dreptului persoanei private de libertate de a participa la funeraliile unui membru de familie şi stabilirea unei proceduri efective/eficiente pentru exercitarea acestui drept. Astfel, Curtea a constatat că forma adoptată de Camera Deputaţilor, în calitate de Cameră decizională, reglementează în ceea ce priveşte comisia pentru liberare condiţionată şi atribuţiile judecătorului de supraveghere a privării de libertate, în ceea ce priveşte regimurile de executare a pedepselor privative de libertate, în ceea ce priveşte contestaţia împotriva încheierii judecătorului de supraveghere a privării de libertate, precum şi în materia liberării condiţionate.

Curtea a mai reţinut existenţa unei configuraţii semnificativ diferite între forma legii criticate adoptate de Senat şi forma adoptată de Camera Deputaţilor, ceea ce contravine dispoziţiilor art. 75 din Constituţie referitoare la principiul bicameralismului, astfel cum a fost dezvoltat în jurisprudenţa CCR.

Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal a fost atacată la CCR şi de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în 8 iunie, instanţa supremă semnalând, între altele, că actul normativ nu cuprinde o reglementare propriu-zisă a regimului detenţiei la domiciliu şi a modalităţii de supraveghere a persoanei condamnate care execută pedeapsa prin detenţie la domiciliu.

În 4 iulie, CCR a admis obiecţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile articolului unic pct. 2-5 şi pct. 10 din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal sunt neconstituţionale.