Reabilitarea şi dezvoltarea sistemelor de irigaţii apare ca obiectiv în planul investiţional pe zece ani cuprins în Programul de Guvernare al noului Executiv.
Recent, Legea irigaţiilor (269/2015) a fost promulgată de preşedintele ţării, fiind publicată în Monitorul Oficial, săptămâna trecută.
Printre altele, noua legislaţie din domeniu aprobă realizarea unor investiţii de peste un miliard de euro pentru sistemul irigaţiilor, în perioada 2016-2020.
Laurenţiu Baciu, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), ne-a spus, însă, că, pentru reabilitarea întregii infrastructuri secundare şi principale existente înainte de 1990 şi pentru reţeaua Siret-Bărăgan avem nevoie de 40-50 miliarde euro.
Domnia sa ne-a declarat: "Fondurile europene pe care le primisem pentru reţeaua de irigaţii nu puteau fi implementate decât pentru dezvoltarea infrastructurii secundare de irigaţii, când, în realitate, nouă ne lipsea infrastructura principală. Degeaba îmi fac eu sisteme de irigaţii dacă nu am apă.
Prin noua lege, a fost obţinut un miliard de euro pentru infrastructura principală. Nu este suficient, dar este mai mult decât nimic. Doar pentru implementarea reţelei Siret-Bărăgan avem nevoie de câteva zeci de miliarde de euro".
În propunerea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) pentru bugetul 2016 aferent acestui domeniu (de 5,2 miliarde lei), a fost prevăzut un supliment de 300 de milioane de lei, alocat strict pentru reabilitarea infrastructurii principale de irigaţii, după cum a anunţat, vineri, ministrul de resort Daniel Constantin, în bilanţul de la final de mandat.
Domnia sa a declarat: "Angajamentul pe care l-am avut cu primul ministru (n.r. fostul premier Victor Ponta) este că bugetul Ministerului Agriculturii trebuie să cunoască o îmbunătăţire sensibilă după ce s-a aprobat, la nivelul Parlamentului, legea cu acel miliard de euro defalcat până în 2020 (n.r. pentru reţeaua de irigaţii). Legea spune foarte clar că în 2016 trebuie să avem separat în buget o sumă de 145 de milioane de euro pentru reabilitarea infrastructurii principale de irigaţii. Discuţia cu premierul Ponta şi cu ministrul Teodorovici (n.r. Eugen Teodorovici, încă ministru al finanţelor publice) a fost ca MADR să facă o economie din ceea ce are, adică din cele 5,2 miliarde lei, în acest moment, de jumătate din această sumă de 145 de milioane de euro şi noi am făcut acea economie. În egală măsură, Ministerul de Finanţe se angajează să suplimenteze cealaltă jumătate. Voi prezenta schiţa de buget viitorului cabinet cu cele 5,2 miliarde de lei, plus cele 300 de milioane de lei pentru irigaţii".
Daniel Constantin a spus că, pe parcursul mandatului său, unul dintre sectoarele pe care s-a concentrat foarte mult este cel al irigaţiilor, în vederea reabilitării infrastructurii, ţinând cont de potenţialul României de dinainte de 1989.
"Era o obligaţie, ca stat, să punem la dispoziţia fermierilor o infrastructură modernizată, care să genereze costuri reduse şi un cost mai mic pentru apa pe care o folosesc pentru a iriga terenurile agricole. (...) Cred că Legea irigaţiilor este cea mai importantă măsură care s-a adoptat în 2015, după reducerea TVA, prin care punem la dipoziţia fermierilor peste un miliard de euro şi care va finanţa infrastructura principală, întregind, astfel, sistemul de irigaţii ce trebuie reabilitat în perioada 2016-2020. Vorbim de aproape 1,2 milioane hectare care pot fi reabilitate, atât ca infrastructură principală, cât şi secundară, în următoarea perioadă. Cred că, alături de reducerea TVA, Legea irigaţiilor reprezintă o prioritate atinsă de acest mandat".
În urmă cu peste o lună, în cadrul unei conferinţe organizată de ziarul BURSA, Daniel Constantin a spus: "Aprobarea acestei legi (n.r. Legea irigaţiilor) este mai mult decât un acord politic. Actul normativ ne va permite să asigurăm sursele de finanţare atât pentru infrastructura principală de irigaţii, cât şi pentru cea secundară. Viitorul Guvern nu va mai depinde de Ministerul Finanţelor şi va putea aloca anual suma necesară infrastructurii principale a irigaţiilor".
Aceasta nu poate fi transferată fermierilor, ci va rămâne în proprietatea statului, întrucât sunt alocate fonduri bugetare în următorii cinci ani.
Ministrul a precizat că noua lege introduce, pentru fermieri, plata unui abonament, astfel încât să se asigure că beneficiază la timp de apa de care au nevoie pentru irigaţii. Plata abonamentului va fi efectuată doar de către cei care sunt în amenajări de irigaţii şi care lucrează terenul.
Ministrul Agriculturii viza şi dezvoltarea infrastructurilor alternative de irigaţii, pentru că, în prezent, Dunărea este sursa principală de alimentare cu apă. În aceste condiţii, se pune problema zonelor unde nu există posibilitatea irigării cu apă din Dunăre.
Domnia sa susţine că mai pot fi folosite barajele de colectare a apei, care acum sunt folosite doar la alimentarea cu apă a populaţiei şi producţia de energie electrică.
Legea irigaţiilor a fost adoptată în Camera Deputaţilor cu 307 voturi pentru şi un singur vot împotrivă. Prin proiectul legislativ, se suplimentează cu 995 numărul angajaţilor Agenţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare, se introduce pentru prima dată plata unui abonament pentru zona de irigare şi de desecare pentru reducerea costurilor şi se reglementează regimul de proprietate.
În programul Guvernului Cioloş, la capitolul Agricultură, sunt prevăzute implementarea eficientă a Politicii Agricole Comune şi a Politicii Comune de Pescuit; dezvoltarea comunităţilor din mediul rural, prin creşterea rolului grupurilor de acţiune locală; sprijinul în organizarea producătorilor agricoli inclusiv prin întărirea serviciilor de consultanţă şi consiliere; creşterea performanţei şi eficienţei sectorului agroalimentar cu accent pe calitatea şi diferenţierea produselor şi restructurarea şi creşterea performanţei în sectorul pomicol.
Laurenţiu Baciu spune că "MADR încă nu a înţeles că partea cu dezvoltarea rurală nu ţine de acest minister", adăugând: "Nu are nicio legătură agricultura, care este un business, cu cei care locuiesc la ţară. De dezvoltarea rurală trebuie să se ocupe ministerul Dezvoltării sau ministerul Administraţiei".
Domnia sa nu este de acord cu pogramul de guvernare, în opinia sa urgenţele domeniului agricol fiind irigaţiile, camerele agricole, fondul mutual, cadastrarea şi, cel mai important, debirocratizarea, mai ales la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) şi la Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR).