Leszek Balcerowicz: "Europa federală este o utopie"

Leszek Balcerowicz este considerat artizanul reformelor economiei poloneze, iniţiate în 1989. În calitate de viceprim-ministru şi ministru al finanţelor în cadrul primului guvern necomunist polonez de după cel de-Al Doilea Război Mondial, a conceput şi realizat un plan radical de stabilizare şi de transformare a economiei după căderea comunismului. A continuat reformele şi în perioada dintre anii 1997-2000, când a fost viceprim-ministru şi ministru al Finanţelor, şi, ulterior, în calitate de guvernator al Băncii Naţionale a Poloniei, funcţie pe care a deţinut-o între anii 2001 şi 2007.În prezent, profesor doctor, Leszek Balcerowicz predă la Şcoala Superioară de Comerţ din Varşovia, unde este şeful Catedrei de Studii Internaţionale Comparate. Este membru corespondent al Academiei Poloneze de Ştiinţe şi Arte.

Ideea unei Europe federale, care să aibă un buget comun, la fel ca în Statele Unite ale Americii (SUA), reprezintă o utopie, a declarat, ieri, Leszek Balcerowicz, fost ministru de Finanţe şi Guvernator al Băncii Naţionale a Poloniei, în cadrul conferinţei "Zona euro - provocări pentru viitor".

Domnia sa a explicat: "În mod normal, un stat federal înseamnă o structură asemănătoare Statelor Unite ale Americii. În SUA există un buget comun care este de 20% din PIB. În UE bugetul comun este 1%. Cred că este total nerealist să ne aşteptăm că într-un viitor apropiat va exista un buget comun mult mai mare. Cea mai periculoasă categorie de oameni sunt euro-entuziaştii, fiindcă aceştia încearcă să impună o utopie. Construcţia europeană aparţine unei elite care crede că este deasupra cetăţenilor de rând. Europa nu este SUA".

Leszek Balcerowicz, considerat artizanul reformelor economiei poloneze iniţiate în 1989, a precizat că în SUA a existat o identitate comună, în timp ce în Europa este o istorie diferită.

Domnia sa a precizat: "În Europa avem o istorie diferită, care nu poate fi ştearsă cu buretele. Identitatea europeană este mult mai slabă. Aproape că nu există şi nu o poţi forţa artificial. A avea un buget mare, comun, ca în SUA, în opinia mea, este o utopie, iar utopiile sunt periculoase. Europa creează o structură politică diferită, un buget comun mic, dar o mai multă armonizare legislativă. Europa federală, în opinia mea, nu este o idee viabilă".

• Pieţele financiare nu sunt complet "stupide"

Oficialul polonez a mai spus că pieţele financiare monitorizează ceea fac guvernele şi nu sunt complet "stupide", acestea deosebind între ceea ce fac guvernele. Datorită reformelor, pieţele au căpătat încrederea şi acest lucru se observă în scăderea yieldurilor, potrivit domniei sale.

Leszek Balcerowicz a precizat că, dacă o ţară are ca problemă cheltuielile excesive, atunci trebuie să elaboreze şi să implementeze reforme fiscale.

Domnia sa a explicat: "Dacă o economie nu se poate ajusta la şocuri pentru că salariile sunt rigide şi nu poate să-şi devalorizeze moneda pentru că se află în zona euro, atunci trebuie reformate pieţele. Cred că este util să ne amintim că, în urmă cu şapte ani, Germania semăna cu Italia zilelor noastre. Germania ne-a arătat că reformele funcţionează. Când spun reforme structurale corecte mă gândesc la două efecte ale lor, efecte sistemice în primul rând. Dacă măreşti vârsta la care se pensionează oamenii, atunci ai finanţe publice mai bune, ajuţi oamenii să lucreze. Dacă creşti competiţia, atunci înseamnă că îţi creşti productivitatea etc. Acestea sunt efecte sistemice. În plus, există efecte pe termen mai scurt pe care le numesc efecte de încredere. Pieţele financiare monitorizează ceea ce fac respectivele guverne. Pieţele financiare nu sunt stupide, cel puţin nu total stupide sau total oarbe. Acestea fac distincţie între Guverne, de aceea Germania plăteşte mai puţin pentru bani decât Grecia".

• Beneficiile "Quantitative Easing" sunt pe termen scurt

"Quantitative Easing" (n.r. relaxare cantitativă) realizată de băncile centrale este un experiment, nu se bazează pe studii, iar beneficiile care au apărut sunt pe termen scurt, potrivit oficialului polonez.

Domnia sa a adăugat că susţinătorii "Quantitative Easing" folosesc trei tipuri de retorică, explicând: "Cei care folosesc astfel de politici, de obicei, folosesc trei tipuri de structuri retorice. Întâi spun că dacă nu faci asta se va întâmpla o catastrofă, dar nu explică ce înseamnă asta, sperie oamenii, iar majoritatea oamenilor urăsc catastrofele. În al doilea rând, manipulează conceptul de împrumutător de ultimă instanţă, ceea ce implică faptul că, de la început, au inclus tipărirea de bani pentru a salva Guverne, dar nu este aşa. Este un truc foarte larg răspândit. În al treilea rând, şi alte bănci fac asta.

Deci cei care au îndemnat Banca Centrală Europeană să tipărească bani pentru a salva o serie de Guverne spun că şi FED face asta. Un exemplu nu este un argument, un exemplu nu este o dovadă".

Prezent în sală la conferinţa "Zona euro - provocări pentru viitor", profesorul de economie Daniel Dăianu a fost de o cu totul altă părere în privinţa relaxării cantitative realizată de băncile centrale.

"Dacă nu ar fi măsurile neconvenţionale, atunci ne-am îndrepta către o mare recesiune economică", a declarat domnia sa.

În replică, Leszek Balcerowicz a avertizat că tipărirea mai multor bani nu înseamnă salvarea ţărilor care au probleme.

Domnia sa a declarat: "De unde ştiţi că va urma o catastrofă? Iniţial, când ţările se confruntă cu probleme fiscale, creditorii cer yielduri foarte mari. Fiecare anunţ al FED şi al BCE privind tipărirea de bani generează euforie, dar nu este o soluţie de durată. Nicio cantitate de bani tipăriţi nu poate substitui reformele în ţările care au nevoie de acestea. Nu văd cum poţi salva de exemplu Italia prin tipărirea mai multor bani".

Daniel Dăianu şi-a argumentat poziţia, precizând că în urma anunţului Băncii Centrale Europene privind relaxarea cantitativă, dobânzile Greciei şi ale Spaniei au scăzut, producându-se un efect psihologic.

Profesorul de economie a declarat: "După anunţul BCE, banii s-au întors în Grecia, în Spania, dobânzile au scăzut, a fost un efect psihologic şi cred că până acum, efectul a fost de succes, deşi nu s-au tipărit încă bani.

După integrarea în zona euro, Grecia şi Spania au reprezentat cele mai de succes tranformări. Problema a fost când bula speculativă a creditelor imobiliare din SUA s-a spart, aceasta reprezentând începutul problemelor fiscale. Până când a izbucnit criza din SUA, Europa era o poveste de succes. Criza ne oferă oportunitatea să ne gândim la restructurarea Europei, chiar dacă este vorba despre o federalizare, trebuie să fie ceva care să funcţioneze".

În schimb, fostul ministru de Finanţe al Poloniei şi fost Guvernator al Băncii Naţionale a Poloniei nu este de acord cu învinuirea americanilor pentru ceea ce se întâmplă, în prezent, în Europa.

Domnia sa a precizat: "Dacă credeţi cuvintele spuse de guvernatori, atunci credeţi în magia albă. Pieţele nu sunt atât de naive. Criza financiară globală a scos la iveală problemele din unele ţări. Există o strategie a-i învinui pe americani. Europa a fost o poveste de succes, dar acest succes a mascat problemele".

Fostul Guvernator al Băncii Naţionale a Poloniei consideră că practicarea dobânzilor foarte mici este riscantă, pentru că duce la o bulă a creditelor. Leszek Balcerowicz a spus că există posibilitatea dezvoltării de instrumente specifice macroprudenţiale, prin care sunt aduse res-tricţii suplimentare creditelor, astfel încât împrumuturile să devină mai scumpe pentru cei care nu şi le permit.

În privinţa calităţii competitivităţii politice, domnia sa a precizat că, în general, aceasta este foarte joasă. Subiectele importante nu sunt dis-cutate, ci doar cele emoţionale, însă soluţia o reprezintă presiunea din afara partidelor politice, a societăţii civile, potrivit oficialului polonez, care a adăugat: "Politicienii fac promisiuni şi costurile sunt plătite mai târziu. Nu trebuie să credeţi în moş crăciunii din politică, pentru că sunt foarte periculoşi. Când trebuie plătite aceste costuri, ori ruinezi ţara, ori schimbi legislaţia".