Leul, mai sensibil la repo decât la scena politică

• Analiştii preconizează o fluctuaţie mai mică a cursului după decizia CCR

Leul s-a depreciat, ieri, în raport cu euro, după patru şedinţe consecutive de apreciere. Moneda naţională a coborât aproape neîntrerupt pe parcursul lunii trecute, precum şi în primele zile ale acestei luni, pe fondul tensiunilor politice. Tendinţa s-a inversat în data de 6 august, când Banca Naţională a României (BNR) a anunţat că limitea-ză sumele cu care împrumută băncile în operaţiunile de tip repo, la şase miliarde lei. Cursul a coborât, în ziua respectivă, la 4,5740 lei/euro, cu mai mult de şapte bani sub valoarea înregistrată în şedinţa anterioară. Scăderea a continuat timp de încă trei şedinţe, euro fiind tranzacţionat, pe 3 august, cu 4,5362 lei. A urmat, apoi, o creştere uşoară, în şedinţa următoare, pentru ca, pe 13 august, când BNR a anunţat o nouă plafonare a sumei oferite la repo, la 5 miliarde lei, cursul să coboare cu aproape un ban, până la 4,5307 lei/euro. Tendinţa descendentă s-a menţinut pe parcursul întregii săptămâni.

Ieri a avut loc a treia limitare consecutivă la repo, Banca Centrală oferind instituţiilor de credit doar 4 miliarde lei, deşi cererea a fost de peste trei ori mai mare. Cu toate acestea, leul nu a mai continuat să se aprecieze în raport cu moneda europeană.

• Aurelian Dochia: BNR este în faţa unui compromis

BNR se află, în prezent, în faţa unui compromis, consideră analistul economic Aurelian Dochia. Politica Băncii Centrale de plafonare a sumelor oferite la repo a stabilizat cursul, însă, în acelaşi timp, riscă să ducă la o creştere semnificativă a dobânzilor, ceea ce ar urma să afecteze finanţarea deficitului bugetar, ne-a explicat domnia sa. "BNR luptă pe două fronturi şi nu poate câştiga pe ambele. Există interes să se arate că volatilitatea cursului de schimb nu este atât de mare, dar, pe de altă parte, dacă dobânzile vor continua să crească, probabil vom vedea o politică monetară mai laxă din partea Băncii Centrale", ne-a declarat Aurelian Dochia.

Analistul economic nu se aşteaptă ca pieţele să reacţioneze imediat la decizia Curţii Constituţionale, deoarece acestea au cântărit deja cele trei scenarii care par să fie cele mai probabile, respectiv validarea referendumului, invalidarea acestuia sau amânarea luării unei decizii.

Pe termen mediu şi lung, însă, evoluţia cursului depinde atât de politicile Băncii Centrale, cât şi de evoluţiile de pe scena politică, atrage atenţia domnia sa.

Aurelian Dochia consideră că este dificil de spus care dintre primele două variante este mai favorabilă, subliniind, însă, că cel mai dăunător scenariu este cel al unei amânări a deciziei Curţii.

• Dragoş Cabat: Limitarea sumelor oferite la repo, posibilă doar pe termen scurt

BNR nu poate aplica măsura de a limita sumele cu care împrumută băncile în cadrul operaţiunile tip repo decât pe termen scurt, ne-a declarat analis-tul financiar Dragoş Cabat. În cazul în care Banca Centrală va continua să plafoneze aceste sume, există riscul ca băncile comerciale să refuze să mai cumpere titluri de stat în absenţa unor randamente tot mai crescute, explică domnia sa. "Dacă BNR nu va oferi băncilor lei cu care acestea să poată să cumpere euro, cererea pentru titluri de stat va fi afectată puternic", ne-a declarat Dragoş Cabat.

• ING: Decizia Curţii Constituţionale nu va avea un efect pozitiv

Decizia Curţii Constituţionale (CCR) cu privire la referendumul pentru demiterea preşedintelui nu va avea efecte pozitive, indiferent care va fi aceasta, se arată într-un raport al ING. În cazul în care referendumul este invalidat, iar Traian Băses-cu revine la Cotroceni, acest lucru ar duce la intensificarea luptelor politice, explică Vlad Muscalu, economist în cadrul grupului financiar.

Dacă CCR validează referendumul, iar preşedintele este demis, ar urma alegeri prezidenţiale anticipate, care riscă să accentueze eventualele derapaje fiscale, ceea ce ar atrage şi mai multe critici externe, potrivit domniei sale. Nici varianta în care Curtea nu ia nicio decizie nu este una favorabilă, din cauză că ar prelungi incertitudinea, a adăugat analistul, care consideră că această situaţie este şi cea mai probabilă, în condiţiile în care o decizie trebuie luată de cel puţin şase dintre cei nouă judecători.

Aprecierea monedei naţionale pare să îşi fi pierdut din elan, idee susţinută de mişcările în lateral ale acesteia şi de absenţa unui sprijin clar din partea BNR, potrivit ING. "Acţiuni negative ale preţurilor în principalele pieţe de capital sugerează că leul ar putea să se deprecieze astăzi, însă amintirea episoadelor recente de intervenţii (presupuse) ar trebui să limiteze dimensiunile acesteia", a mai declarat Vlad Muscalu.

Cursul a închis, ieri, aproape nivelul de 4,5 lei/euro. Leul s-a depreciat, ieri, şi faţă de dolar, care a ajuns la 3,6404 lei, şi faţă de francul elveţian, care a urcat la 3,7413 lei.