Libertatea presei din România, cotată deasupra celei din Bulgaria şi Ungaria

Ediţia a 21-a a Indicelui Libertăţii Presei din întreaga lume, compilat anual de Reporteri fără Frontiere (RSF), dezvăluie schimbări majore şi adesea radicale legate de tulburările politice, sociale şi tehnologice - informaţiile care urmează au fost rezumate dupa Raportul publicat pe site-ul organizaţiei RSF.

România a urcat trei locuri în Indexul libertăţii presei, de pe locul 56, în 2022, pe locul 53, în 2023, sub Republica Moldova (locul 28), dar deasupra Bulgariei (71) şi Ungariei (72).

În ciuda diversităţii sale, mediul jurnalistic din România se confruntă cu o lipsă de transparenţă în finanţarea sa, cu dificultăţi în piaţa informaţiilor şi cu o scădere a încrederii publicului.

În ceea ce priveşte contextul politic, mass-media din România se confruntă cu încercări de interferenţă în independenţa sa, în special în numirea şefilor radioului şi televiziunii publice, precum şi a Consiliului Naţional al Audiovizualului. Partidul nou apărut AUR, a patra forţă politică din Parlamentul român, a reînviat un discurs politic agresiv împotriva jurnaliştilor.

Contextul juridic nu este suficient de puternic pentru a proteja libertatea de expresie şi de presă, iar interferenţa procurorilor cu munca jurnaliştilor ridică grave probleme. Sistemul judiciar încearcă din ce în ce mai mult să determine mass-media să dezvăluie sursele sale, iar numărul proceselor abuzive (SLAPPs) a crescut, fără a respecta întotdeauna standardele de libertate a presei.

Mecanismele de finanţare a mass-mediei sunt deseori opace sau chiar corupte, iar utilizarea fondurilor publice pentru mass-media, într-un mod netransparent, este o practică politică răspândită, distorsionând atât piaţa, cât şi funcţia de control al mass-mediei.

În contextul sociocultural, jurnalismul de interes public se confruntă cu concurenţa narativelor false şi a ştirilor false promovate de anumite medii şi politicieni, în special în contextul pandemiei COVID-19 şi, mai recent, în războiul din Ucraina. Unele grupuri de populaţie au tendinţa să creadă în informaţii false, care uneori converg cu propaganda rusă şi alimentează neîncrederea lor în mass-media.

Siguranţa jurnaliştilor rămâne o problemă, fiind adesea ţinta atacurilor, ameninţărilor şi intimidării. Campaniile de denigrare la scară largă, în care sunt implicaţi actori politici, au ca scop discreditarea jurnaliştilor independenţi. Supravegherea rămâne o problemă, iar serviciile de informaţii încearcă să obţină mai multă putere şi influenţă în contextul războiului din Ucraina.

• Libertatea presei in lume

Potrivit Indicelui Libertăţii Presei din 2023, care evaluează mediul jurnalistic din 180 de ţări şi teritorii şi este publicat în Ziua Mondială a Libertăţii Presei (3 mai), situaţia este "foarte gravă" în 31 de ţări, "dificilă" în 42, "problematică" în 55 şi "bună" sau "satisfăcătoare" în 52 de ţări. Cu alte cuvinte, mediul pentru jurnalism este "rău" în şapte din zece ţări şi satisfăcător în doar trei din zece. Norvegia este clasată pe primul loc pentru al şaptelea an consecutiv. Însă, în mod neobişnuit, o ţară non-nordică ocupă locul doi, şi anume Irlanda (în urcare cu 4 locuri pe locul doi), înaintea Danemarcei (în scădere cu un loc pe locul trei). Ţările de Jos (locul 6) au urcat 22 de locuri, recuperând poziţia pe care o aveau în 2021, înainte ca reporterul de crima Peter R. de Vries să fie ucis.

La baza Indicelui, există, de asemenea, schimbări. Ultimele trei locuri sunt ocupate exclusiv de ţări asiatice: Vietnam (locul 178), care şi-a încheiat aproape vânătoarea de jurnalişti şi comentatori independenţi; China (în scădere cu 4 locuri pe locul 179), cel mai mare închisor de jurnalişti din lume şi unul dintre cei mai mari exportatori de conţinut propagandistic; şi, fără prea mare surpriză, Coreea de Nord (locul 180).

• Efectele industriei de conţinut fals

Indicele Libertăţii Presei din 2023 evidenţiază efectele rapide pe care industria de conţinut fals din ecosistemul digital le-a avut asupra libertăţii presei. În 118 ţări (doi din trei dintre cele 180 de ţări evaluate de către Index), majoritatea respondenţilor chestionarului Indexului au raportat că actorii politici din ţările lor erau adesea sau sistematic implicaţi în campanii de dezinformare sau propagandă masivă. Diferenţa se estompează între adevăr şi fals, real şi artificial, fapte şi artificii, punând în pericol dreptul la informare.

Dezvoltarea remarcabilă a inteligenţei artificiale este responsabilă pentru distrugerea mediului jurnalistic, care a fost deja subminat de Web 2.0. Între timp, proprietarul Twitter, Elon Musk, împinge la extrem un mod arbitrar şi bazat pe plată de a furniza informaţii, arătând că platformele sunt un teren instabil pentru jurnalism. Industria dezinformării diseminează conţinut manipulativ la o scară uriaşă, conform unei investigaţii a consorţiului Forbidden Stories, un proiect cofondat de RSF. Acum, inteligenţa artificială digeră conţinutul şi îl regurgitează sub forma de sinteze care încalcă principiile de rigurozitate şi fiabilitate.

Versiunea a cincea a Midjourney, un program de inteligenţă artificială care generează imagini foarte detaliate în urma cererilor din limbaj natural, a alimentat reţelele sociale cu fake "fotografii" tot mai plauzibile şi nedetectabile, inclusiv unele care arătau destul de realist pe Donald Trump oprit de poliţişti şi pe Julian Assange în comă într-o cămaşă de forţă, care au devenit virale.

Războiul propagandei continuă, cu o creştere a propagandei din Rusia, care a căzut cu alte nouă locuri în Indexul din 2023. Moscova a stabilit rapid un nou arsenal media dedicat răspândirii mesajului Kremlinului în teritoriile ocupate din sudul Ucrainei şi a continuat să suprime cele mai recente media ruseşti independente, care au fost interzise, blocate şi / sau declarate "agenţi străini". Crimele de război ale Rusiei din Ucraina au contribuit la obţinerea unei dintre cele mai slabe scoruri pentru securitate în Index.

Indicele a arătat creşteri şi scăderi semnificative ale clasamentelor din mai multe ţări. Statele Unite au căzut trei locuri, iar respondenţii din SUA la chestionarul Indexului au fost negativi în ceea ce priveşte mediul pentru jurnalişti (în special cadrul juridic la nivel local şi violenţa generalizată), în ciuda eforturilor administraţiei Biden. Asasinarea a doi jurnalişti (Jeff German de la Las Vegas Review Journal în septembrie 2022 şi Dylan Lyons de la Spectrum News 13 în februarie 2023) a avut un impact negativ asupra clasamentului ţării. Brazilia a urcat 18 locuri, iar Peru a scăzut 33 de locuri, din cauza instabilităţii politice persistente, iar jurnaliştii sunt hărţuiţi, atacaţi şi defăimaţi din cauza proximităţii lor cu politicienii de frunte.