LISTAREA ELECTRICA Energia electrică în imperiul liberalizării

Piaţa energiei electrice din ţara noastră a fost liberalizată gradual, începând cu anul 2000. Liberalizarea pieţei înseamnă să nu mai ai preţuri stabilite de un reglementator, ci care sunt negociate liber între consumatori şi furnizori.

O nouă etapă a liberalizării a început la 1 ianuarie 2007, ca urmare a implementării Directivelor Europene 2003/54/CE şi 2009/72/CE ale Parlamentului European şi ale Consiliului (al Doilea Pachet al Energiei). Drept urmare, liberalizarea pieţei de furnizare a energiei electrice (pe care activează Electrica SA prin filiala Electrica Furnizare) este în curs şi o liberalizare totală este programată să se încheie până la 1 ianuarie 2018, când tarifele reglementate pentru energia electrică furnizată consumatorilor casnici şi celor asimilaţi consumatorilor casnici (CET-urile), care nu şi-au exercitat dreptul de eligibilitate (n.r. de a-şi alege singuri furnizorul) vor fi eliminate.

În cazul consumatorilor noncasnici (companiile), tarifele reglementate pentru energia electrică au fost eliminate începând cu 1 ianuarie 2014.

Liberalizarea pieţei de furnizare a energiei electrice este implementată treptat în România pentru a proteja consumatorii casnici de creşteri bruşte ale preţului. Începând cu sfârşitul lui 2017, contractele de furnizare reglementate nu vor mai fi permise sub legea română cu excepţia categoriilor consumatorilor vulnerabili, definiţi ca fiind acei clienţii casnici care, din motive de vârstă, sănătate sau venituri reduse, se află în risc de marginalizare socială.

Liberalizarea este menită să creeze o piaţă transparentă, în care competiţia permite consumatorilor să beneficieze de preţuri mici şi servicii de calitate superioară. În plus, introducerea în reţea a surselor de producţie regenerabile, precum sursele eoliene şi fotovoltaice, care produc o cantitate mai variabilă decât sursele de producţie convenţionale şi nucleare, necesită flexibilizarea reţelelor de electricitate pentru a exista o corespondenţă mai eficientă între producţia variabilă şi cerere.

Până la 31 decembrie 2012, ca urmare a acestei liberalizări în creştere a pieţei, aproximativ jumătate din energia electrică totală consumată în ţara noastră a fost tranzacţionată pe bază de contracte reglementate.

Conform ANRE (reglementatorul pieţei de energie), consumul intern de energie electrică din ţara noastră a fost de 49,7 TWh în 2013, în scădere cu 5,1% comparativ cu 2012 şi cu 7,5% comparativ cu 2011. Această scădere a fost cauzată de mai mulţi factori, inclusiv diminuarea consumului marii industrii energointensive cum ar fi întreprinderile din siderurgie, chimie, petrochimie şi măsurilor de eficientizare luate de unii consumatori industriali.

Astfel, în 2013, cererea de energie a fost mult sub ofertă, preţurile s-au prăbuşit în piaţa liberă, nu numai datorită scăderii consumului, ci şi pe fondul unei producţii de energie eoliană mari şi ieftine (pe bursa de energie se tranzacţionează fără celebrele şi costisitoarele certificate verzi, pe care toţi consumatorii sunt obligaţi să le plătească). Fenomenul a favorizat procesul de liberalizare a pieţei de energie, aducât preţuri accesibile tuturor consumatorilor, care se aşteptau la scumpiri. 2014 a adus o stabilizare a consumului şi preţurilor, fără perspective imediate de creştere.

În 2013, România a exportat 2,47 TWh, în 2012 - 1,15 TWh, iar în 2011 - 2,94 TWh. Conform politicii energetice naţionale, ţara noastră intenţionează să rămână un exportator de energie până în anul 2020 şi să continue să fie un jucător activ pe piaţa liberă de energie electrică din Europa Centrală.

Cea mai mare parte a consumului de energie electrică din ţara noastră vine din partea consumatorilor noncasnici (industria), care au reprezentat 65,1% din consumul total în 2012 şi 62,1% în 2013. Consumatorii casnici au avut 23% din consumul de energie electrică în 2012 şi 22,6% în 2013.

Conform ANRE, consumul înregistrat de consumatorii finali (fără consumul din sectorul energetic) a totalizat aproximativ 43,77 TWh în 2013 şi 45,88 TWh în 2012.

Consumul mediu de energie electrică pe locuitor în România este încă semnificativ mai mic decât consumul mediu de energie electrică în cele 28 state membre UE. În 2012, consumul de energie electrică pe locuitor în România a fost de 2,3 MWh, în timp ce consumul mediu pe locuitor în toate ţările UE a fost de 6 MWh (în condiţiile în care România abia acum implementează măsuri de eficienţă energetică), iar în ţările din Europa Centrală şi de Est a fost de 4,3 MWh.

Piaţa de electricitate din ţara noastră a înregistrat schimbări semnificative în ultimii ani. Cele mai importante au fost determinate de măsuri de reglementare, inclusiv de liberalizarea treptată a pieţei, interzicerea încheierii de contracte negociate de achiziţie de energie electrică în afară pieţei administrate de OPCOM, precum şi separarea operatorilor integraţi pe verticală.

În ciuda liberalizării semnificative a pieţei noastre de energie, preţurile pentru electricitate variază faţă de media din UE. Prin comparaţie, preţurile pentru energia electrică din România pentru consumatorii casnici şi noncasnici sunt considerabil mai mici decât cele din ţările europene. Suntem ceva mai scumpi doar decât Bulgaria şi Ungaria.

În 2013, preţul mediu al pieţei angro de energie electrică calculat pe baza raportărilor lunare ANRE, a fost de 181,1 lei/MWh, iar în 2012 şi 2011, acesta a fost de 196,1 lei/MWh şi, respectiv, 180,5 lei/MWh. Schimbarea dintre 2012 şi 2013 reprezintă o scădere de 7,6%.

Preţul cu amănuntul al energiei electrice (fără a include tariful de distribuţie) este influenţat de mulţi factori, printre care condiţiile de piaţă, cadrul legislativ şi preţul mediu angro. Conform ANRE, preţul mediu cu amănuntul în 2013 a fost de 297 lei/MWh, în timp ce în 2012 a fost de 293 lei/MWh, ceea ce reprezintă o creştere de 0,3%.

OPCOM (operatorul bursei noastre de energie) asigură transparenţa preţurilor pentru energie pe toate platformele sale de tranzacţionare.

Conform OPCOM, cantitatea totală de energie electrică tranzacţionată în 2013 a fost de aproximativ 32,8 TWh, reprezentând aproximativ 66% din cererea totală din România.

Pentru acţionarii Electrica SA este un mare avantaj transparenţa aceasta a pieţei având posibilitatea unui control temeinic a operaţiunilor Electrica Furnizare.

Pe bursa de energie, cei mai mari vânzători sunt producătorii de energie deţinuţi de stat (Hidroelectrica, Nuclearelectrioca, Complexul Oltenia). Pe energia lor se bat peste 100 de furnizori, printre care şi Electrica Furnizare, care, ca să-şi asigure contractele, trebuie să ofere preţuri mai bune (mai mari) decât competitorii săi.

Capacitatea de producţie a energiei electrice din ţara noastră se confruntă cu o serie de provocări, în special depăşirea limitei tehnice a duratei de viaţă a capacităţilor de producţie. Aproximativ 30% din capacităţile noastre de producţie sunt vechi de peste 40 de ani, iar alte 25% sunt vechi de aproximativ 30 de ani. În ultimii cinci ani, au fost puse în funcţiune doar aproximativ 15% din capacităţile noi de producţie a energiei electrice din ţară.

În ultimii zece ani, în România au fost închise capacităţi de producţie termice de aproape 3 GW. Se aşteaptă alte închideri de capacităţi de producţie în următorii zece ani, deoarece multe centrale electrice au nevoie de înlocuirea tubulaturii şi de modernizare pentru a răspunde cerinţelor UE în termenele limita obligatorii agreate.