Anunţul unui consens între politicieni generează efecte benefice pe termen scurt pentru economie, apreciază Lucian Croitoru, consilier pe probleme de politică monetară al guvernatorului BNR Mugur Isărescu.
Consensul este important pentru că, în mintea celor mai mulţi oameni, înseamnă părăsirea luptelor "mărunt-politicianiste" şi trecerea la conceperea unor proiecte pe termen lung, mai ales economice, scrie domnia sa pe blogul Băncii Naţionale a României.
Afirmaţiile domnului Croitoru vin în contextul în care, în ultima perioadă, politicienii vorbesc tot mai mult despre ideea adoptării unui consens politic asupra unor obiective pentru următorii 30 de ani.
"Consensul, ca rezultat mult aşteptat, pare cu atât mai serios cu cât este definit mai vag: proiecte pentru următorii 30 de ani", subliniază Lucian Croitoru, apreciind: "Dintr-o dată, foarte mulţi oameni uită eşecurile clasei politice sau le găsesc scuze. Lipsa autostrăzilor, cozile la plata impozitelor, corupţia şi altele, cândva înţelese corect, deodată sunt înţelese prin prisma lipsei de consens politic în trecut. Această revelaţie falsă este suficientă pentru ca foarte mulţi să creadă că este suficient să existe consens politic pentru ca obiectivele să înceapă să prindă contur şi să se materializeze unul după altul, conform aşteptărilor".
Cu toate că aduce speranţe şi stimulează imaginaţia, consensul politic poartă cu el şi un mare pericol, putând fi orientat într-o direcţie greşită, atrage atenţia domnul Croitoru, adăugând: "În acest caz, pe măsură ce se va realiza că direcţia este greşită, toate speranţele şi anticipaţiile pozitive se vor retrage, pentru a face vizibile noi eşecuri şi dezamăgiri. Cu încredere redusă şi anticipaţii adverse, societatea noastră va suferi un recul, inclusiv economic".
Semnele care ar indica direcţia cea bună a unui consens între politicieni sunt identificate de raportul dintre două cuvinte - "stabilitate" şi "schimbare", opinează specialistul.
"Dacă vom vedea în discursurile politice idei care se pot înlocui cu fraza «este nevoie de stabilitate, nu de schimbare», atunci consensul este în direcţia greşită", consideră domnul Croitoru, care scrie că, în acest caz, el va fi periculos.
Consensul dintre politicienii noştri trebuie să rezulte în schimbări vizând atât libertatea economiei, cât şi stabilitatea macroeconomică. Dacă am creşte cele mai joase trei libertăţi, în condiţii de stabilitate macroeconomică, noi resurse ar fi disponibile ca să creştem productivitatea, care este baza bunăstării, potrivit lui Lucian Croitoru.
Domnia sa este de părere că, dacă dorim ca libertatea faţă de corupţie să atingă niveluri înalte, va trebui să facem şi progrese notabile privind libertatea proprietăţii, prin restructurarea companiilor de stat şi prin clarificarea drepturilor de proprietate.
Măsurile agreate în cadrul consensului politic ar trebui să fie de aşa natură încât să genereze creşterea libertăţii economice şi să permită ca statul să ajungă să fie văzut ca o autoritate care deschide noi orizonturi, nu care limitează unele libertăţi economice, spune domnul Croitoru, apreciind: "Din păcate, însă, iniţiative recente de reglementare par să meargă într-o direcţie opusă. De exemplu, în paralel cu ideea de consens politic a apărut şi un proiect de ordonanţă de urgenţă privind legalizarea infiinţării de noi întreprinderi de stat sau de participare a statului cu capital la cele existente. Aceasta înseamnă un pas în direcţia îngemănării puterii economice cu puterea politică, când, de fapt, corect este ca cele două puteri să fie cât mai clar separate, pentru ca prima să o poată balansa pe cea de-a doua. (...) Un alt proiect de ordonanţă de urgenţă ţinteşte la eliminarea aprobării bugetelor de venituri şi cheltuieli de către guvern. Da, atunci când drepturile de proprietate vor fi mult mai clare şi corupţia mult mai mică, o astfel de reglementare va fi benefică. Până atunci, însă, ea ar putea să ducă, aşa cum a mai dus, la sifonarea profiturilor din întreprinderile de stat".
Zilele trecute, preşedintele Klaus Iohannis spunea că "este momentul unui consens politic şi social real" pentru "o Românie a inovării, capabilă să răspundă sustenabil în contextul provocărilor globale" şi că este momentul să fie scoase din sertar documentele strategice din cercetare, în perspectiva bugetului pe 2016.