Lungul drum al leului către euro
Andrei Rădulescu
Macroeconomie / 18 august 2010
Recent a fost readusă în discuţie problema aderării economiei româneşti la Zona Euro.
Un moment inoportun ar spune unii, dată fiind situaţia critică pe care o traversează economia internă.
Cu toate acestea, din mai multe aspecte, putem considera oportună dezbaterea în aceste momente. În primul rând, cea mai severă criză economico-financiară mondială din ultimele decenii a scos în evidenţă vulnerabilităţile structurale ale economiei interne. De asemenea, criza actuală a evidenţiat foarte bine costurile şi avantajele participării unei economii la o uniune monetară. Cazul Greciei este elocvent în acest context (prin participarea unei economii la o uniune monetară se pierde controlul politicii monetare şi a politicii de curs de schimb, mecanisme importante de ajustare în cazuri de şocuri economice). Nu în ultimul rând, prin tratatele europene existente, România trebuie să adere la zona euro în momentul îndeplinirii tuturor criteriilor de convergenţă nominală stabilite prin Tratatul de la Maastricht (1992). Cu alte cuvinte, acest moment de criză economică poate fi considerat oportun pentru a evalua atât economia internă, dar şi procesul de tranziţie către Zona Euro.