FMI se aşteaptă ca România să îndeplinească criteriile de performanţă stabilite pentru următoarea evaluare, din aprilie- mai, dar autorităţile trebuie să ia măsuri suplimentare în privinţa arieratelor bugetare, a declarat reprezentantul regional pentru Româ-nia şi Bulgaria, Tonny Lybek, potrivit Mediafax.
"România a atins ţintele cu o singură excepţie, cea a arieratelor bugetului, dar a luat măsuri, chiar dacă acestea nu au avut impactul imediat la care am sperat, deci trebuie făcut mai mult în această direcţie şi există angajamentul în acest sens", a spus Lybek, adăugând: "Fiind o perioadă dificilă, în care şomajul a crescut şi se află la rate înalte, este foarte important să nu fie pierdut din vedere obiectivul pe termen mediu, de a menţine stabilitatea economică şi financiară, şi să fie luate măsuri care să conserve această stabilitate. Aceasta este cea mai bună cale de a te asigura că oamenii vor avea un loc de muncă".
Reprezentantul FMI crede că mai este posibilă o creştere a şomajului în următoarele luni, pe fondul întârzierii cu care reacţionează piaţa muncii la datele privind recesiunea, dar a amintit că se previzionează ca economia românească să reintre pe teritoriul pozitiv, ceea ce va însemna oportunităţi de angajare pentru cei care şi-au pierdut locul de muncă.
În opinia lui Lybek, nu există motive pentru o revizuire a estimării de creştere economică din acest an, de 1,3%, el anticipând că motorul revenirii PIB va fi reprezentat în principal de exporturi, şi cu o anumită întârziere de variabile precum consumul şi sectorul construcţiilor, care au performat semnificativ înainte de criză.
El a punctat că acordul cu Româ-nia se găseşte în limitele convenite, deşi mai sunt multe măsuri de adoptat, mai ales în ceea ce priveşte reformele structurale, însă discuţiile pe aceste teme se încadrează în calendarul stabilit.
În privinţa salariilor publice, Lybek a amintit că s-a convenit unificarea acestora şi stabilirea unor limite de cheltuieli, dar autorităţile au libertatea să decidă cum se vor face aceste ajustări în interiorul sectorului public.
"Monitorizăm îndeaproape situaţia, discutăm toate variantele, dar în cele din urmă este o decizie a autorităţilor române", a spus Lybek.
Lybek şi-a reafirmat încrederea că autorităţile vor îndeplini condiţiile convenite, arătând că, la finele programului actual, România are posibilitatea să solicite un nou acord, care poate fi şi de tip precautionary: "Acordul expiră la începutul lunii mai 2011. Este la alegerea autorităţilor dacă vor să-l extindă sau consideră că nu mai este necesar. Va depinde de mulţi factori, inclusiv o serie de factori externi, cum ar fi situaţia de pe pieţele internaţionale de capital şi altele".
Un acord de tip "precautionary stand-by" diferă de un aranjament de tip "stand-by" pentru că nu necesită utilizarea sumelor de bani prevăzute în acord decât în cazuri de urgenţă, deşi stabileşte pentru ţara semnatară angajamente economice similare.
Oficialul FMI a mai arătat că plata către bugetul de stat a jumătate din tranşele doi, trei şi patru a fost o excepţie de la regulă, din cauza unor condiţii nefavorabile care au afectat veniturile bugetare, iar o finanţare a deficitului bugetar exclusiv de pe piaţa internă ar fi limitat şi mai mult resursele destinate creditării sectorului privat.
Arieratele bugetului general consolidat au urcat la 1,5 miliarde lei în decembrie 2009, de la 1,08 miliarde lei în 2008 şi trebuie să fie reduse până la finele acestui an la 480 de milioane lei, urmând ca la finele acordului să fie eliminate.
Noul calendar privind ţintele de arierate stabileşte reducerea stocului până la 1,27 miliarde lei la finele lui martie, 1,09 miliarde lei la jumătatea anului, 810 milioane lei după primele nouă luni şi 480 de milioane lei la sfârşitul anului.
România are un acord cu FMI pe doi ani, pentru 12,95 miliarde euro, pachetul total de finanţare externă, de la Fond, Uniunea Europeană, BM şi BERD, urmând să ajungă la 19,95 miliarde euro.