Măsurile aplicate Ciprului, criticate dur de Turcia şi Rusia

• UPDATE 17:43:

Cipru va lua măsuri pentru a împiedica ieşirea din ţară cu sume în moneda naţională sau echivalentul în valută mai mari de 3.000 de euro, informează sursele de presă internaţionale.

---

• UPDATE 11:53: Ministrul de finanţe cipriot: "Deponenţii ar putea primi 20% din valoarea depozitelor în şase-şapte ani"

Ministrul de finanţe cipriot, Michalis Sarris, a declarat că deponenţii cu peste 100.000 de euro în conturi ar putea să rămâna doar cu 20% din bani, aceştia urmând să li se returneze peste şase-şapte ani, relatează www.HotNews.ro.

"În mod realist, foarte puţini bani li se vor returna", a spus Sarris.

Întrebat dacă ar putea dura şase până la şapte ani înainte ca deponenţilor să li se returneze banii, el a spus: "Poate că da. Şi ar putea fi vorba de 20%. Desigur, pentru deponenţii cu peste 100.000 de euro, ar putea fi o lovitură foarte semnificativă".

---

• UPDATE 10:26: Banca Centrală din Cipru: Se fac "eforturi supraomeneşti" pentru a redeschide băncile

Banca Centrală cipriotă a anunţat, astăzi, că depune "eforturi supraomeneşti" pentru a permite redeschiderea băncilor joi, relatează sursele de presă.

"Un efort supraomenesc este depus pentru ca băncile să se deschidă joi", a declarat guvernatorul Băncii Centrale a Ciprului, Panicos Demetriades, în cursul unei conferinţe de presă.

Purtătorul de cuvânt al guvernului cipriot, Christos Stylianides, a dat la rândul său asigurări ca Ministerul Finanţelor şi Banca Centrală depun "eforturi intense" pentru a permite reluarea activităţii cu publicul a băncilor.

"Deciziile dure ce trebuie luate în zilele următoare sunt, cum vă puteţi aştepta, foarte dificile. Trebuie să gestionăm multiplele probleme care apar", a declarat Stylianides.

---

Guvernul de la Ankara a criticat, ieri, măsurile care au fost impuse Ciprului de către Uniunea Europeană (UE) şi Fondul Monetar Internaţional (FMI), numind metoda de taxare "nepotrivită în principiu", potrivit unei declaraţii a vice-premierului turc, Ali Babacan.

Aflat la un seminar găzduit în Finlanda de către ţările membre ale Uniunii Europene (UE), Ali Babacan a menţionat că acest plan nu ar trebui să se răsfrângă şi asupra altor ţări aflate în situaţia Ciprului, întrucât va conduce la o "neîncredere generală în sistemul bancar, pe de o parte, şi Uniunea Europeană, pe de altă parte."

La întrunire, Ali Babacan a dezbătut şi subiectul rezervelor de gaze naturale din apele cipriote, dispută care a pornit odată cu descoperirea unei cantităţi de aproximativ 255 miliarde metri cubi în apele cipriote, aferente blocului 12 din zona Bazinului Levantin.

Oficialul turc ca afimat că "orice târg care are ca miză rezervele de gaze naturale trebuie să ţină cont şi de drepturile ciprioţilor turci, altfel Cipru va risca să declanşeze o nouă criză în zonă", precizând că Turcia va continua să protejeze drepturile comunităţii turce din Cipru de Nord, inclusiv drepturile de exploatarea zăcămintelor de gaze naturale din Bazinul Levantin.

În acelaşi timp, vice-premierul turc a reiterat nevoia ca orice tentativă de expolatare sau concesionare a resurselor de gaz să se realizeze cu acordul Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), ţinând cont şi de drepturile comunităţii turco-cipriote.

În prezent, statul cipriot a încheiat un parteneriat strategic cu ENI (Italia) şi Kogas (Coreea de Sud) pentru extracţia din blocurile 2, 3 şi 9. Ministrul cipriot al Comerţului Neoclis Sylikiotis a dezvăluit că statul a câştigat aproximativ 150 de milioane de dolari numai din bonusurile aferente încheierii acordului.

Declaraţiile oficialului turc se înscriu într-un şir mai lung de acuzaţii pe care guvernul de la Ankara le-a adus statului cipriot, pe fondul exploatării gazelor naturale fără acordul părţii turce.

Nevoia Turciei de gaze naturale a fost creionată de guvernul de la Ankara în strategia energetică ce mizează pe scăderea importurilor de gaz. Într-un raport al Băncii Mondiale, importurile turce de gaze naturale au totalizat aproximativ 7% din valoarea produsului intern brut (PIB), atingând o valoare de 55 miliarde dolari.

Turcia nu este singurul stat care a denunţat măsurile dure care au fost impuse guvernului de la Nicosia, Rusia criticând dur înţelegerea.

Premierul rus Dmitri Medvedev a declarat că Rusia intenţionează să studieze urmările acordului încheiat la Bruxelles cu privire la ajutorul financiar pentru Cipru.

Potrivit agenţiilor ruseşti de ştiri, la întâlnirea cu vicepremierii, Dmitri Medvedev a afirmat că "acolo (n.r. în Cipru) continuă, după părerea mea, să se jefuiască prada".

"Trebuie să se înţeleagă în ce se va trans-forma în final această situaţie", a mai subliniat Medvedev.