Majorarea TVA, frână pentru exporturi

• ANEIR a solicitat Ministerului de Finanţe să accelereze rambursarea TVA

• De asemenea, Asociaţia a cerut "Eximbank" să creeze un instrument de finanţare a necesarului suplimentar de TVA

Deşi, potrivit ultimelor declaraţii ale reprezentanţilor din domeniu, exportul românesc a ieşit din recesiune, exportatorii au fost loviţi din nou, de data aceasta de creşterea TVA. Majorarea taxei pe valoarea adăugată cu cinci puncte procentuale a avut o influenţă negativă asupra evoluţiei pozitive din ultima vreme a exporturilor. Astfel, în luna iulie, exporturile au crescut cu doar 15%, comparativ cu media ritmului de creştere din lunile precedente, de circa 30%.

Mihai Ionescu, secretarul general al Asociaţiei Naţionale a Exportatorilor şi Importatorilor din România (ANEIR), ne-a spus că TVA poate influenţa şi în continuare negativ exporturile: "Am emoţii cu majorarea TVA, care poate influenţa negativ activitatea exportatorilor, pentru că toţi producătorii de export trebuie să achiziţioneze componentele, să achite toate utili-tăţile, cu TVA mărită.

Chiar dacă îşi recuperează cota de TVA, această rambursare se face cu foarte mare dificultate, cu întârziere". În acest sens, Mihai Ionescu a discutat cu ministrul de finanţe în vederea accelerării rambursării TVA. Una dintre metodele propuse presupune ca exportatorii să primească TVA cu control ulterior. De asemenea, statul ar putea compensa din oficiu, la 45 de zile, contravaloarea TVA cu alte datorii pe care exportatorii le au la buget - impozite pe salarii, pe venituri etc.

Reprezentantul ANEIR ne-a precizat că întârzierile la rambursarea TVA reprezintă circa 400 milioane de euro: "Acum, 5% la un volum de export lunar de circa 3 miliarde de euro înseamnă 150 milioane de euro pe care trebuie să-i scoată din buzunar în plus exportatorii. Este un efort foarte mare".

Specificând că nu toate firmele exportatoare au acces la finanţare, domnia sa ne-a menţionat că a solicitat "Eximbank" "să creeze un instrument de finanţare a acestui necesar de TVA suplimentar, printr-o formulă simplificată, să nu fie tratat ca un credit obişnuit, să fie un credit garantat cu cererea de rambursare, mai precis un factoring al cererii de rambursare. Deci, fie că le dă o garanţie de stat, fie că le forfetează cererea de rambursare, fie că le analizează trecutul istoric şi le oferă finanţare pe baza sumelor pe care urmează să le primească, < Eximbank > trebuie să îi ajute pe exportatori".

ANEIR aşteaptă ca până în luna septembrie, atât MFP cât şi "Eximbank" să răspundă solicitărilor făcute.

• Mihai Ionescu: "Consiliul Ministerial al < Eximbank > este mult supradimensionat"

În perioada noiembrie 2009 - iunie 2010, exportatorii au reuşit să recupereze întreaga pierdere de 3,9 miliarde euro, înregistrată pe parcursul aceloraşi luni ale anilor precedenţi. "Mai mult, avem o depăşire de 2,2% a acestor pierderi, exporturile înregistrând o valoare de peste 4 miliarde de euro", ne-a precizat Mihai Ionescu, prognozând că până în luna noiembrie "vom recupera integral pierderile înregistrate în perioada noiembrie 2008 - noiembrie 2009, urmând să trecem pe plus faţă de 2008. Deja, de patru luni, suntem cu volumul de export peste nivelul lui 2008. Sporul lunar este de 700-800 milioane de euro plus în 2010 faţă de 2009".

În cele 12 luni de criză (noiembrie 2008-noiembrie 2009), pierderea la export a fost de 5,7 miliarde de euro. Creşterile ulterioare s-au datorat, în principal, politicii BNR de asigurare a stabilităţii cursului de schimb în palierul 4,1-4,3 lei/euro, cu scurte perioade de abatere, precum şi unei bune gospodăriri a fondurilor de susţinere şi promovare a exporturilor de către Consiliul de Export şi MECMA şi a apropierii ofertei "Eximbank" de cerinţele şi nevoile exportatorilor, ne-a specificat Mihai Ionescu: "Sperăm, însă, la o reducere a Consiliului Interministerial CIFGA, alcătuit din 18 membri care câştigă o indemnizaţie lunară netă de 4.000 de euro. Aceştia blochează activitatea < Eximbank >. Teoretic, acest Consiliu stabileşte politica < Eximbank >, dar este mult supradimensionat. De aceea, am discutat cu domnii Sebastian Vlădescu şi Mugur Isărescu pentru reducerea lui".

• Exporturile de ciment au scăzut de 40 de ori

În lunile amintite, au fost trei sectoare majore care au înregistrat o explozie în ceea ce priveşte exporturile. Astfel, deşi pe total exporturi au fost înregistrate scăderi dramatice, cu aproape 14%, domeniile IT, electronică şi electrotehnică au crescut cu 300%, construcţiile de maşini cu 250% şi construcţiile navale cu 200%. Potrivit reprezentantului ANEIR, sectoarele perdante au fost metalurgia, care a pierdut circa 40% (dar anul acesta a început să-şi revină), cimentul, care a scăzut de 40 de ori (şi acesta începând să-şi revină) şi mobila. "Un sector care se află într-o scădere liberă este industria textilă, care se duce odată cu lohn-ul", ne-a spus Mihai Ionescu.

Referitor la topul exportatorilor, şi acesta s-a modificat substanţial. Astfel, "Dacia" continuă să fie pe primul loc, fiind urmată de "Nokia". "Rompetrol Rafinare", "Sidex Galaţi" şi "OMV Petrom" au coborât pe locurile următoare. După acestea se clasează sectorul aparaturii electronice şi electrice şi construcţiile navale.

Potrivit domniei sale, în perioada de recesiune am pierdut 5% din capacitatea de export destinată statelor din afara UE, "pentru că, în locul nostru, pe aceste pieţe au intrat occidentalii, care erau şi ei în criză şi au oferit condiţii mai bune de plată".

În acelaşi timp, în cele opt luni menţionate, ritmul de creştere a exporturilor pe zona non UE a fost mai mare decât ritmul de creştere pe zona europeană, însă ne aflăm pe punctul de a recupera această pierdere de piaţă. "Revenirea pe pieţele din afara Uniunii este un obiectiv prevăzut şi în strategia de export la care se lucrează şi care sperăm să apară în luna septembrie", a conchis secretarul general al ANEIR.

• Importurile cresc cu un ritm mult mai lent faţă de exporturi

Importurile au început şi ele să crească, dar cu un ritm mult mai lent faţă de exporturi, ceea ce a condus la reducerea cu circa 55% a deficitului balanţei comerciale, în perioada noiembrie 2009 - iunie 2010. "Acestea vor creşte în continuare, dar nu atât de spectaculos ca înainte şi nu vor reveni la valorile de dinainte de criză, întrucât consumul intern s-a restrâns şi va continua să se restrângă", ne-a declarat reprezentantul ANEIR, subliniind că, încă, nu au fost demarate programele europene cu fonduri de investiţii. Potrivit domniei sale, "la IMM stau peste 600 de proiecte din vara anului trecut, pe care nici acum nu le-au analizat. Sunt cereri cuprinse între 200.000 şi 1,5 milioane de euro. Dacă am fi accesat fonduri europene, am fi avut creşteri mai mari la import".

Importurile se bazează, în primul rând, pe materia primă şi semifabricatele necesare pentru producţia destinată exportului şi pe soluţiile energetice. În prima jumătate a acestui an faţă de perioada similară a anului trecut, importurile au crescut cu 19,3%, după ce, în 2009 comparativ cu 2008, acestea au scăzut cu peste 30%.