O analiză recentă relevă disproporţii accentuate între cheltuielile de personal şi cele pentru înzestrarea Armatei. Conform jurnaliştilor cotidianului România liberă, un document oficial emis de conducerea MApN (răspuns din data de 18.04.2017 al ministrului Apărării, Gabriel Leş, la interpelarea unui deputat PNL), prezintă raportul dintre cheltuieile pentru înzestrare şi cele de personal, din bugetul Armatei. Astfel, în 2016, pentru pensiile militare, MApN a cheltuit 2,87 miliarde de lei, în vreme ce înzestrarea a costat doar 2,193 miliarde de lei, din totalul de 10,73 miliarde lei alocaţi Apărării. Pentru 2017, Guvernul Grindeanu promitea că bugetul MApN va fi majorat la 16,332 miliarde lei, din care 7,58 miliarde ar fi alocaţi înzestrării. Cheltuielile de personal se cifrează la 7,1 miliarde de lei, din care 3 miliarde sunt destinate numai pentru pensii.
• Colonelul Hotăranu lucra simultan la SIE şi în Armată
Ion Hotăranu a lucrat circa 10 ani în Departamentul de Informaţii Externe, la Brigada SD (Ştiinţă şi Dezvoltare), unitate aflată în subordonarea nemijlocită a generalului fugar Ion Mihai Pacepa. UM 0920/SD, fostă TS - tehnico-ştiinţifică, se ocupa cu spionajul tehnic şi economic extern, având ca misiuni principale furtul de tehnologie occidentală. Imediat după reabilitarea generalului Ion Mihai Pacepa (decizia nr. 41 din 7 iunie 1999 a ÎCCJ), Hotăranu a prins curaj şi a cerut repunerea sa în drepturi, respectiv acordarea gradului şi pensiei militare ce i se cuveneau.
În urma cererilor repetate, în anul 2001, ofiţerul a primit un document, purtând antetul Ministerului Apărării Naţionale - U.M. 02453/2 (vezi foto 1), prin care se adevereşte că "domnul Hotăranu Ion, fiul lui Iancu şi Ecaterina, născut la 06.06.1947 în localitatea Izvoarele, judeţul Mehedinţi, a fost cadru militar al unităţii noastre şi a realizat în perioada 01.11.1971 - 31.10.1980 următoarele venituri băneşti :...". După cum se poate observa în fotografiile de mai SUS, adeverinţa eliberată în anul 2001 de Ministerul Apărării Naţionale este semnată şi ştampilată de şeful unităţii militare şi cel al serviciului financiar.
A urmat de-a lungul anilor, un şir lung de cereri şi un proces prin care fostul ofiţer DIE şi-a cerut drepturile. În 2006, Hotăranu primeşte o nouă adeverinţă (vezi foto 2) cu un conţinut identic celui din 2001, emis de această dată de Serviciul de Informaţii Externe. Din aceasta reiese că acelaşi Hotăranu a activat la SIE în aceeaşi perioadă în care lucra la MApN. Până şi semnătura şefului Serviciului financiar este identică cu cea de la UM 02453/2, (primită cu 5 ani înainte), numai că la Direcţia Personal semnează celebrul general-diplomat, Valeriu Ruşeţ.
Şi uite aşa, Hotăranu a aflat că are puteri paranormale. În perioada 01.11.1970 - 31.10.1980 a activat ca ofiţer la Ministerul Apărării Naţionale şi în Departamentul de Informaţii Externe a Securităţii (SIE) în acelaşi timp. Deşi documentul are antet, semnătură şi ştampile, Armata spune că UM 02453/ 2 nu există în cadrul MApN. Tragem concluzia că avem de-a face cu o unitate fantomă.
Este important de subliniat că, datorită secretizării activităţii lucrătorilor Serviciului de Informaţii, aceştia nu deţin documente care să dovedească apartenenţele lor de spionajului extern. Cu o singură excepţie: legitimaţiile de membri ai Asociaţiei Cadrelor Militare în Rezervă şi în Retragere din Serviciul de Informaţii Externe (ACMRRSIE). Surse din cadrul SIE ne-au dezvăluit că anul trecut s-a hotărât ca pensionarii SIE să îşi primească drepturile băneşti numai prin casa de pensii a Armatei.
• În "ciupercile" DIE
Ion Hotăranu, de formaţie inginer, a activat în cadrul Departamentului de Informaţii Externe al Securităţii în perioada 1971-1980, conform propriilor declaraţii. Sub numele conspirat de Iancu Ghiţescu, Hotăranu a coordonat mai bine de un deceniu o agentură (numai colaboratori interni) formată dintr-un grup de 40 de persoane, infiltrate în firme importante din fostul RFG. Ofiţerul a absolvit Institutul Politehnic Bucureşti în anul 1971, apoi a urmat studii postuniversitare în relaţii economice internaţionale (promoţia 1979) la Academia Ştefan Gheorghiu.
"Referitor la angajarea mea în DIE, precizez că după examenul de stat (iunie 1971), am fost recrutat de Andruţă Ceauşescu, ofiţer superior din cadrul DIE", povesteşte ofiţerul. Tânărul Hotăranu a urmat cursurile Centrului de Pregătire a Cadrelor DIE de la Brăneşti, cu scoatere din producţie, timp de doi ani. A proiectat statuia care tronează şi astăzi în curtea acestei instituţii. Ulterior, ofiţerul "SD" a activat în două sedii conspirative (ciuperci) ale brigăzii independente Ştiinţă şi Dezvoltare (UM 0920/SD).
•
• Racola cadre noi pentru Securitate
După fuga fostului director adjunct al DIE, generalul Ion Mihai Pacepa, Hotăranu a fost trecut pe linie moartă, apoi a activat în fosta întreprindere de comerţ exterior Uzin Export Import, în cadrul direcţiei Krivoi Rog. În anii '80, ofiţerul cu indicativ ECO 816, a racolat zeci de colaboratori şi informatori din rândul angajaţilor ISPE. Referitor la activitatea sa post-DIE, Hotăranu povestea următoarele: "Îi chemam în biroul directorului şi stăteam de vorbă cu ei. Unul nu a spus nu. Unul singur, un turc, a refuzat. Restul se ofereau chiar. Am trimis la CID 600 de fişe. Au venit aprobări, în jur de 200. Dintre ăştia, la vreo 60, am făcut cartonaşe". Cinci ani a funcţionat "la acoperire" în cadrul ICE Uzin Export Import, contactul cu unitatea făcându-l numai cu ofiţeri de legătură, în case conspirative. Această etapă era premergătoare trimiterii în străinătate ca ofiţer acoperit "la post".
•
• Secrete de stat
În cursul anului 2005, fostul director al ziarului la care lucram în acea perioadă, P.M. Băcanu, m-a chemat în birou să analizăm un material despre securistul Hotăranu, propus pentru publicare. Băcanu mi-a pus pe masă, o agendă în care am citit :
Hotăranu Ion
- născut la data de - 06.06.1947
- intrat în Securitate la data de - 01.11.1971, D.I.E.
- recrutat - de generalul Andruţă Ceauşescu
- nume de cod în Direcţia de Informaţii Externe - Ghiţescu Iancu
- gradul - locotenent
- indicativ - ECO 816.
Pe birou, în faţa mea, zăcea una din agendele de lucru ale şefului compartimentului SD, generalul de Securitate, Teodor Sârbu, din cadrul Departamentului de Informaţii Externe. Document original, cusut cu sfoară la cotor şi cu fiecare pagină numerotată şi ştampilată, clasificat la nivel de secret de stat.
1. fără titlu
(mesaj trimis de GEORGE în data de 09.05.2017, 11:00)
Ai facut o OBSESIE su securistii astia, dar era sa o patesti rau de tot in 2006. Probabil ca tot securistii sunt de vina. Daca erai baiat destept nu intrai in ce ai intrat.....Esti subiectiv la extrem si nu mai gandesti rational......nu ne alegem tarain care sa ne nastem, continentul , epoca...regimul in care ne formam, traim si murim......asta este viata...
1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 09.05.2017, 12:03)
Am condamnat comunismul si i-am blamat pe colaboratorii Securitatii.
Dar le platim pensii de lux securistilor.
Asta e țara, ăștia sunteți! :)
1.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 09.05.2017, 12:03)
Am condamnat comunismul si i-am blamat pe colaboratorii Securitatii.
Dar le platim pensii de lux securistilor.
Asta e țara, ăștia sunteți! :)
1.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 09.05.2017, 12:06)
În 2006 tovarășul securist Băsescu a fost organizatorul escapadei pseudo-teloliste.
Efecte: mai mulți bani pentru Securitate, creștere în popularitate pentru eliberatorul mafiot al statului.