Reporter: Ce ne puteţi spune despre evoluţia Adeplast anul trecut şi în primul semestru 2017?
Marcel Bărbuţ: Activitatea noastră merge foarte de bine. AdePlast a înregistrat la mijlocul anului o creştere a cifrei de afaceri cu 20%, iar exporturile au avut un avans de 136% pe aceeaşi perioadă.
Anul trecut, am avut vânzări de circa 346 de milioane de lei, în creştere cu 13% faţă de 2015.
Rezultate foarte bune am înregistrat anul trecut şi la export, unde AdePlast a reuşit vânzări de 4 milioane de euro, în creştere cu 36% faţă de 2015.
Reporter: Care este stadiul realizării fabricii de vată bazaltică pe care tot aţi anunţat că doriţi să o realizaţi?
Marcel Bărbuţ: Încă nu am renunţat la acest proiect, ne gândim cum să-l facem.
Eu sunt un om care, dacă vrea ceva, trebuie să şi facă, numai că acum, odată cu înaintarea în vârstă, sunt mai atent.
Este din ce în ce mai greu să te dezvolţi în business, iar autorităţile pun tot felul de piedici oamenilor de afaceri.
Reporter: Unde intenţionaţi să construiţi fabrica de vată bazaltică?
Marcel Bărbuţ: Sunt două locaţii la care ne gândim, la Ploieşti sau la Oradea. Nu pot să spun mai mult despre acest proiect.
Reporter: Vreţi să încercaţi să apelaţi, din nou, la ajutoare de stat pentru această investiţie?
Marcel Bărbuţ: Este posibil să încercăm şi asta.
Reporter: Mai aveţi în vedere listarea la Bursă a unui pachet AdePlast?
Marcel Bărbuţ: Banii la bancă sunt atât de ieftini, încât nu are rost să te duci la Bursă.
Reporter: Polistiren sau vată bazaltică?
Marcel Bărbuţ: Depinde. Dacă vrei ceva care costă foarte mult, alegi vată bazaltică, dacă vrei ceva la un preţ corect, bun, simplu, fără riscuri, alegi polistiren.
După cum este cunoscut, noi producem şi comercializăm polistiren, dar şi vată bazaltică, pe care o importăm din Polonia sau din Ucraina.
Vata bazaltică este un produs foarte greu de realizat, cu investiţii enorme.
Polistiren poţi să produci şi cu o fabrică micuţă de 500.000 de euro.
Dar dacă faci o fabrică de vată bazaltică ca la carte, pentru fiecare tonă de material, investeşti un milion de euro. Nu are rost să faci o fabrică sub 30.000 de tone, deci vorbim de o investiţie de peste 30 de milioane de de euro.
În plus, doar ca să construieşti fabrica de vată, ai nevoie de doi ani.
Reporter: Este vata bazaltică toxică?
Marcel Bărbuţ: Dacă era toxică, nu se folosea. Are un conţinut minim acceptat de UE de fenol/formaldehidă care se găseşte şi în alte produse, dar într-o cantitate care nu afectează.
Există cerere în România pentru vată bazaltică. La 3.500.000 metri cubi de polistiren vândut în 2016 se pot face câteva fabrici de vată.
Dar noi importăm. În loc să dăm românilor de lucru, îi ajutăm pe vecinii noştri de unde aducem vata - Slovenia, Croaţia, Ungaria, Germania.
Reporter: Ce ne puteţi spune despre exportul în Ucraina?
Marcel Bărbuţ: Exportul în Ucraina este destul de dificil. Calitatea produselor este foarte slabă, preţurile sunt foarte jos, iar noi suntem obişnuiţi să vindem o altă calitate de produse. Nu putem şi nu vrem să schimbăm calitatea produselor pentru a intra pe piaţa ucraineană.
Reporter: Unde exportaţi cel mai mult?
Marcel Bărbuţ: Pe primul loc se situează Ungaria, pe locul doi Bulgaria, locul trei - Moldova, Austria etc. Dar trimitem marfă peste tot, inclusiv în Anglia.
Reporter: Nu vreţi să deschideţi o fabrică în Moldova?
Marcel Bărbuţ: Producem atât de mult la Roman, încât nu cred că avem nevoie de o fabrică în Republica Moldova. Bine ar fi dacă autorităţile ar deschide vămile.
Reporter: Care sunt proiectele de viitor ale Adeplast?
Marcel Bărbuţ: Caut soluţii ca să nu stric echilibrul pe care l-am construit până în prezent, dar suntem într-adevăr într-o poziţie de invidiat pentru toţi care lucrează în industria noastră.
Vrem să ne extindem facilităţile de producţie printr-o nouă platformă industrială la Craiova. Până în 2018, vrem să construim la Işalniţa o nouă fabrică de mortare şi una de polistiren. Am achiziţionat deja terenul de 20 hectare şi am demarat operaţiunile necesare construcţiilor. Dezvoltarea pe care am programat-o la Craiova va fi o copie a celei de la Roman, având scopul de a deservi toată partea de sud a ţării, Bulgaria, Serbia, cât şi celelalte ţări din fosta Iugoslavie. Luăm în calcul dezvoltarea în anii următori a ambalajelor pentru piesele din producţia auto, având în vedere că la distanţă mică de noi se află fabrica Ford. Estimăm că vom începe livrările în luna mai 2018.
Concomitent cu dezvoltarea de la Craiova, intenţionăm construcţia unei noi hale de producţie a polistirenului la Oradea, pe o suprafaţă de 2800 de metri pătraţi, achiziţionată deja, care se află pe locul fostei fabrici Chimprestor. Am decis ca la Oradea să deschidem o nouă linie de producţie a polistirenului dedicat construcţiilor speciale, cum ar fi acoperişurile în pantă şi pentru încălzirea în pardoseală. Deja 50% din producţie este programată să fie livrată către Ungaria şi Austria.
De asemenea, avem în vedere o nouă facilitate de producţie la Cluj, pentru care am început căutările unui teren de circa 4-5 hectare. Aici, AdePlast va produce inclusiv ambalaje de polistiren pentru fabricile din parcul industrial din Cluj. S-a luat în calcul şi producţia de polistiren pentru sistemele de încălzire în pardoseală şi pentru acoperişuri.
La Ploieşti vom deschide o nouă linie de producţie pentru polistirenul dedicat acoperişurilor în pantă şi pentru sistemele de încălzire în pardoseală. Actualul depozit de vopsele va fi mutat într-o noua hală, iar în spaţiul rămas va fi montată linia de producţie.
Reporter: Vreţi să vindeţi o parte din afacere?
Marcel Bărbuţ: Când am fost supărat şi am întâmpinat probleme mă gândisem la un moment dat să vând. Acum e atât de distractiv şi atât de plăcut ce se întâmplă în piaţă încât cred că m-aş plictisi dacă aş vinde.
Compania asta e viaţa mea. Îmi cunosc toţi oamenii, de multe ori le ştiu şi membrii familiei şi care le sunt problemele. Ţin la ei, sincer.
Reporter: Care este salariul mediu al unui angajat AdePlast?
Marcel Bărbuţ: Este destul de mare, fiind compus din mai multe variabile. Este o reţetă proprie pe care nu aş vrea să o fac cunoscută, pentru că vrem să ne fidelizăm oamenii, vrem să îi plătim atât de bine încât să nu le treacă prin gând să plece la concurenţă.
Dar pot să vă spun că pe salariaţii din top management îi plătim ca în străinătate, iar, în ceea ce priveşte salariile muncitorilor, acestea sunt mult peste media oraşului unde activăm sau a industriei.
Pentru anul 2017 am operat majorări salariale de aproape 4 milioane de lei.
Reporter: Cum caracterizaţi angajatul Adeplast?
Marcel Bărbuţ: E dificil de spus. AdePlast lucrează cu oameni din trei zone: Ploieşti (munteni), Oradea (ardeleni) şi Roman (moldoveni).
Sunt diferiţi, atât muncitorii, cât şi directorii.
Având în vedere că eu nu sunt niciodată mulţumit nici de mine, nici de ceilalţi, pot să spun că angajaţii pe vânzări sunt nesatisfăcători în mare parte dintre ei, dar sunt cei mai buni din piaţă. Cu ei suntem, la ora actuală, aproape dublu în cifra de afaceri faţă de locul doi din industrie.
În ceea ce priveşte oamenii de la producţie, ardelenii sunt un pic mai moi, mai dificili. Cel mai bine se lucrează aici la Ploieşti, unde mă aflu şi eu, şi unde se realizează cea mai mare cifră de afaceri.
În Roman, am un director foarte bun, cu talent în a conduce oamenii, pentru că lucrurile acolo funcţionează foarte bine.
• "Eu le propun autorităţilor să ne lase să lucrăm, să facem bani pentru taxe şi impozite"
Reporter: La începutul anului, aţi avertizat că adoptarea normativului de securitate la incendiu a construcţiilor, Indicativ P118/1, care să fie obligatoriu la proiectarea şi realizarea construcţiilor noi şi la lucrările de intervenţie asupra construcţiilor existente, poate distruge întreaga industrie de profil. Care este stadiul adoptării acestui normativ?
Marcel Bărbuţ: Am observat că unele lucruri pe care le fac guvernanţii sunt destul de secretoase. Acel proiect se află în dezbatere publică, dar este ascuns.
Aşa cum am mai spus, prin adoptarea acestui act normativ privitor la construcţii, se poate distruge industria polistirenului de peste 100 de milioane de euro, mii de locuri de muncă ar putea dispărea, fabrici enorme care fac producţie de polistiren s-ar putea închide.
Acest act normativ exclude în fapt polistirenul din rândul materialelor care pot fi folosite atât la construcţii noi cât şi la cele existente, deci moartea industriei şi exclusivitatea vatei bazaltice.
Polistirenul este unul dintre cele mai folosite materiale în construcţii, în încălzire în pardoseală, în izolaţie fonică, pentru ambalaje, pentru căşti de protecţie etc.
Unii ar vrea să rupă din această piaţă. Dar dacă tot vor să o facă, să procedeze corect. Ar trebui să lanseze un produs care să fie la fel de bun ca polistirenul pentru întrebuinţările multiple şi la un preţ corect.
Polistirenul este făcut 98% din aer şi 2% din materie primă care provine din petrol.
Autorităţile spun că polistirenul arde, ceea ce nu este adevărat. Noi am demonstrat. Ungurii ne-au chinuit o oră la teste numai să ardă şi nu a ars. După o oră s-au plictisit şi au oprit focul.
Dacă este corect aplicat, polistirenul nu arde. Se topeşte în spate, dar nu scapă fum, nu pică pe oameni, nu se întâmplă nimic special.
Am senzaţia că guvernanţii din ziua de astăzi au ceva cu naţia noastră, vor să îi facă rău. Este de neînţeles cum ţări dezvoltate precum Germania, Austria şi alte ţări ţări şi-au izolat clădirile cu polistiren la un preţ cât jumătate din preţul vatei bazaltice, iar România, o ţară cu un venit pe cap de locuitor de pînă la 5 ori mai mic, trebuie să plătească dublu şi acest lucru, numai dacă vata bazaltică ar fi disponibilă în România la nivelul cererii sau necesităţilor.
Autorităţile vor acum să adopte acel act normativ pentru că, probabil, este cineva interesat să distrugă industria polistirenului şi are bani de lobby. În alte ţări există lobby-ul, iar banii se duc oficial către partide. Eu, dacă mă duc să vorbesc cu vreun ministru, imediat mă ridică procurorii şi apar la televizor ca un infractor.
Eu le propun autorităţilor să ne lase să lucrăm, să facem bani pentru taxe şi impozite.
Reporter: Cum vă înţelegeţi cu autorităţile locale?
Marcel Bărbuţ: Nu există nici un fel de protecţie reală şi adevărată pentru firmele private. Din contră, simt o răutate, simt că oamenii ne invidiază, pe cei care facem afaceri.
Reporter: Ce părere aveţi despre măsurile fiscale din noul program de guvernare?
Marcel Bărbuţ: Nu mă mai obosesc să mă mai uit la ce fac politicienii. Prefer să mă uit la ceea ce fac eu, la AdePlast. Ne-am obişnuit atât de mult cu problemele în cei 20 de ani de activitate încât nici nu mai dăm importanţă declaraţiilor politicienilor.
• "UE ne va penaliza cu o plăcere deosebită dacă nu terminăm izolarea clădirilor până în 2020"
Reporter: Ce ne puteţi spune despre reabilitarea termică din România?
Marcel Bărbuţ: Cred că autorităţile noastre vor da drumul la program la iarnă, când nu se va putea lucra.
Întotdeauna lucrările ar trebui să înceapă din martie, ceea ce nu se întâmplă la noi. Cum iese ghiocelul, trebuie să fie şi pe faţadă pus ceva şi cum vine iarna şi dă zăpada, faţada trebuie închisă, geamurile puse, încălzirea pregătită ca să se lucreze la interor.
Noi lucrăm invers.
În Bucureşti avem încă foarte multe de făcut.
Directiva europeană nr. 31 din 18/06/2010 susţine că, până la finele anului 2020, toate clădirile vechi trebuie izolate. Suntem deja în 2017 şi cu siguranţă nu vom termina ceea ce ne impune UE. Aşa că probabil ni se va aplica procedura de infringement şi vom plăti în fiecare zi bani către UE, pentru că ei nu se joacă şi ne vor penaliza cu o plăcere deosebită.
Reporter: Nu sunt autorităţile conştiente de această ameninţare?
Marcel Bărbuţ: Dacă ar fi conştiente, autorităţile, atunci când se schimbă partidul, nu ar trebui să schimbe şi funcţionarul public care este calificat şi specializat în anumite domenii.
Programele trebuie continuate de la o guvernare la alta, iar specialiştii trebuie întotdeauna să rămână pe poziţii.
La noi se schimbă totul. Nu există o coerenţă în instituţiile publice.
Reporter: Ce se va întâmpla în 2020, dacă nu terminăm programul de reabilitare?
Marcel Bărbuţ: Ungurii plătesc 14-15.000 de euro pe zi la UE pentru că nu au finanţat programul de reabilitare.
Dacă făceam reabilitările, banii pleacă spre constructori, care plătesc muncitori, generând taxe şi impozite. De aici banii merg la buget, la investiţii sau în salarii. Dar noi suntem în întârziere.
Reporter: Care este stadiul programului Casa Verde?
Marcel Bărbuţ: Este cea mai mare tâmpenie posibilă.
Dacă acest program avea succes, cu siguranţă mai auzeam de el.
E clar că pentru acel program cel mai bun produs era polistirenul, iar după aceea vata bazaltică. Dar autorităţile au ales alte produse, nesemnificative.
Reporter: Câte reabilitări termice se fac cu polistiren?
Marcel Bărbuţ: Peste 90%, restul fiind cu vată bazaltică. Celelalte materiale sunt cam inexistente. Dacă vrei să faci izolaţie aşa cum trebuie, alegi polistiren sau vată.
Reporter: Acum avem un boom pe piaţa imobiliară, se construieşte foarte mult, preţurile materialelor de construcţie au crescut.
Marcel Bărbuţ: La noi, creşterile preţurilor materialelor de construcţii au fost de vreo 3%, după mult timp în care nu s-au mărit.
Majorările au fost explicabile, pentru că am crescut salariile, a crescut euro în raport cu leul etc.
Dar pot să spun că la polistiren există o bătălie de nedescris între jucători. În momentul acesta, vindem polistiren mai ieftin decât anul trecut.
Reporter: Se spune că după fiecare boom vine o criză. Sunteţi pregătit?
Marcel Bărbuţ: De ce să vină criza? De ce gândim tot timpul negativist? De ce să nu vină mai bine? De ce să nu gândim că sunt atâtea clădiri vechi care trebuie renovate, trebuie reparate? De ce să nu ne gândim că vine şi o perioadă de normalitate?
Reporter: Este posibil ca dobânzile să crească.
Marcel Bărbuţ: Sunt atât de mici că pot să mai crească puţin. Nu cred că e vreo problemă.
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 07.08.2017, 11:34)
[Mesaj eliminat conform regulamentului]
2. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 07.08.2017, 15:00)
[Mesaj eliminat conform regulamentului]