Ca orice curs teoretic serios, şi acesta are o introducere. În termeni academici: prolegomene. Aşadar, prostia omenească, singura care există de altfel!, este un subiect grav şi păgubitor marginalizat în ştiinţele despre Om şi Societate. Pierderile de conţinut şi relevanţă pentru înţelegerea universului uman sunt pur şi simplu uriaşe. Este ca şi cînd cineva ar vrea să dea seamă despre caracteristicile planetei Pămînt, iar pentru asta s-ar mulţumi să cerceteze doar ţinuturile care se ridică deasupra nivelului mării, cu mai mult de o mie de metri. O parte infimă în raport cu uscatul şi încă şi mai mică faţă de întregul planetei care ar trebui să se numească "Apă", nicidecum "Pămînt". Tot aşa cu oamenii şi comportamentul lor. Partea raţională, "deşteaptă", nu le ocupă nici măcar 25% din ceea ce şi cum fac. Restul este prostie, în diferite stadii de puritate şi grade de manifestare. Prelegerea de faţă este un modest început al lungului drum menit să corecteze această uriaşă eroare, care deformează cunoaşterea.
Pentru a ilustra contribuţia clasicilor, ne vom referi la Carlo M. Cipolla, cu a sa lucrare, deschizătoare de drumuri şi formatoare de paradigmă, "Legile fundamentale ale prostiei umane". (The Basic Laws of Human Stupidity), pe care, din prostie, a tipărit-o în 1976, pe banii lui, în cîteva exemplare, doar pentru a oferi prietenilor un cadou de Crăciun. Nu vă mai bateţi capul cu Wiki, autorul nostru a fost un distins profesor de istorie a economiei, care a învăţat unde şi de la cine trebuie, (între altele, Sorbona, de la Braudel!), pentru a ajunge să predea, ca profesor, acolo unde contează, (între altele), Berkeley University, California!
Vom aprofunda, în continuare, conţinutul şi relevanţa teoretică a celor cinci legi ale prostiei omeneşti formulate de Cipolla, introducînd mici corecturi care rezultă din teoria personală (a autorului de faţă) asupra prostiei.
Legea 1: "Numărul proştilor este mereu şi inevitabil subestimat de toată lumea!" Altfel spus, este întotdeauna şi inevitabil mai mare decît s-ar putea aştepta oricine. Înspăimîntat, el însuşi, de consecinţele legii pe care a formulat-o, Cipolla a încercat să mai îndulcească culoarea dezastrului, amăgindu-se, pe baza unui fals raţionament, că numărul proştilor nu poate fi totuşi infinit, de vreme ce numărul oamenilor, pe Pămînt, este finit, într-un moment oarecare! Pentru asta trece chiar şi peste cuvântul Bibliei (Eclesiastul 1,15) care avertizează clar: Stultorum infinitus est numerus. Greşeala lui Cipolla vine de acolo de unde, inconsecvent cu propria teorie, operează iniţial cu ideea că unii şi aceeaşi oameni sunt mereu "proşti", iar ceilalţi mereu "deştepţi". O susţinere evident falsă. În realitate, "comportamentele prosteşti" sunt parte din activitatea tuturor muritorilor, chiar dacă proporţiile nu sunt cîtuşi de puţin aceleaşi la toţi oamenii!!! De aici, rezultă faptul că, în orice colectivitate umană, în fiecare secvenţă temporal-acţională, se constituie noi şi noi submulţimi de proşti, fără încetare; prin urmare, avem o infinitate de submulţimi, iar suma elementelor lor este infinită!!!
Legea 2: "Probabilitatea ca un individ să fie prost (să recurgă la un comportament prostesc) este independentă de orice altă însuşire a respectivei persoane." În această lege se oglindesc împreună, întregi, splendoarea şi derizoriul condiţiei umane. Un uriaş şi atotnivelator spirit egalitarist ne domină condiţia: cu toţii putem fi proşti, cu toţii suntem proşti, într-o situaţie sau alta, independent de orice alte caracteristici dobîndite sau cu care ne-am născut. Un corolar foarte important al legii a doua este constatarea lui Cipolla, verificată empiric, ea însăşi cu valoare de lege, după care "proporţia proştilor" (a actelor de prostie) în orice comunitate, după orice criterii ar fi ea constituită, este mereu o constantă universală.
Legea 3. Definiţia prostiei, prostului: "O persoană care prin decizia-acţiunea întreprinsă cauzează simultan pierderi, atît pentru sine, cît şi pentru cei afectaţi de decizia-acţiunea sa. Pe baza unei matrici de atribute, simplă, 2/2, (dar genială!) Cipolla combină efectele pozitive şi negative ale deciziei-acţiunii umane, pe două axe, în raport cu sine, respectiv cu ceilalţi, cei afectaţi de acţiunea respectivă. Rezultatul este o tipologie umană cu 4 "caractere": "Deşteptul" (acţiune = avantaje pentru sine; avantaje pentru ceilalţi); "Hoţul" (acţiune = avantaje pentru sine, pierderi pentru ceilalţi); "Neajutoratul" (acţiune = dezavantaje pentru sine, avantaje pentru alţii); "Prostul" (acţiune = dezavantaje pentru sine, dezavantaje pentru ceilalţi).
Legea 4. Oamenii subevaluează în mod constant efectele nocive ale acţiunilor întreprinse de "proşti", sau ale asocierii cu aceştia în orice întreprindere umană.
Legea 5. "Proştii" reprezintă categoria cea mai periculoasă din orice comunitate umană, în sensul în care generează şi sporesc cel mai consistent riscurile, ameninţările şi dezastrele, pentru ei şi pentru cei care trăiesc în jurul lor; mult mai periculoasă decît, spre exemplu, categoria hoţi şi bandiţi!!!
P.S. Avertismentul Autorului: Orice comparaţie, verificare practică sau echivalenţă cu realitatea guvernărilor din România, cu deosebire a actualei guvernări PSD, se face exclusiv pe răspunderea şi nu poate fi pusă decît în cîrca "deşteptului" pe care îl duce mintea la o asemenea enormitate!!!
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 21.07.2017, 07:24)
Domnule Codita,lucrurile sunt mai simple decat par.Pe scurt,omul face parte din natura.Natura are mecanismele ei specifice ,naturale ,prin care ii elimina pe cei care nu se conformeaza cu rigorile ei.De ex ,in regnul animal,din aceeasi specie,exemplarele slabe sunt eliminate,fie de parinti dupa nastere,alti membrii ai speciei sau la maturitate daca devin slabe,imbatranite etc.Asa e si cu omul,cei prosti, adica veriga slaba din specia lor,in timp, sunt eliminati de cei mai inteligenti sau...
1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 21.07.2017, 13:23)
Nu e adevarat si in cazul omului! Nu castiga cei mai inteligenti si buni ci baietii destepti. Asta si spune articolul.
1.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.1)
(mesaj trimis de mitica în data de 21.07.2017, 14:44)
decat sa ne tot ocupam de prostia{altora}.sa ne ocupam si de desteptaciuna,unora.mai sunt si destia,dar sunt persecutati.
1.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.2)
(mesaj trimis de Autorul în data de 21.07.2017, 16:16)
Daca prostia lor nu ne-ar afecta atit de grav viata va asigur as alege cu placere alte subiecte
1.4. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.3)
(mesaj trimis de anonim în data de 21.07.2017, 16:21)
Bun raspuns,Autorul! :)
2. fără titlu
(mesaj trimis de Mihai D în data de 21.07.2017, 21:02)
Ce simplu ar fi daca lucrurile ar putea fi cuprinse/descrise in felul formulat de dl Cipolla ! Cred insa ca este doar o lupa pusa pe niste componente ale unui intreg, dar care nu are anvergura de a explicita intregul. Personal nu cred in prosti si destepti, ci doar in oameni potriviti/nepotriviti in timpul si locul potrivit/nepotrivit. Daca cineva totusi mi-ar pune pistolul la tampla si mi-ar cere o formulare a prostiei in schimbul vietii, cred ca as apela la definitia oferita de dl....
3. Legile lui Murphy
(mesaj trimis de Pribeagul în data de 24.07.2017, 14:01)
par a fi mai reusite decit legile lui Cipolla.
Conditia umana la care s-a ajuns sa fie realizata de prosti?
O fi o parte a omenirii constituita din cretini si treapta superioara lor, prosti. Totusi, maroritatea o constituie oamenii normali, care au deasupra lor si citeva genii.
Accesul cretinilor si prostilor la guvernare, ca asta ne doare!, este ff limitat, pur intimplator. Guvernantii sunt in marea lor majoritate oameni normali, la care gradul de prostie este mult mai mic decit gradul...
4. exemplificare
(mesaj trimis de anonim în data de 25.07.2017, 20:30)
eficientizarea gândită de guvernanţi şi de conducătorii politici ai ANAF şi ai guvernului, ar consta doar în desfiinţarea de structuri teritoriale, care, chipurile, "nu sunt eficiente", şi mai ar mai consta, cu siguranţă, şi în blocarea posturilor vacante, blocare care are rolul de a îngreuna şi mai mult sarcinile, dar şi riscurile aferente respectivelor sarcini, pentru cei rămaşi în sistem !!!
Nu ştiu cum se făcea, dar în anii comunismului şi de după 1989, Ministerul Finanţelor Publice...
4.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4)
(mesaj trimis de anonim în data de 25.07.2017, 20:32)
Prin urmare, o analiză serioasă şi pertinentă, dacă s-ar dori creşterea gradului de colectare a veniturilor bugetare pe principii sănătoase şi durabile, ar trebui să conducă la concluzia firească a faptului că o creştere a gradului de colectare s-ar putea realiza numai prin creşterea numărului de personal care să colecteze, relaţia este direct proporţională : cu cât numărul de personal direct implicat în reducerea evaziunii fiscale şi în colectarea creanţelor bugetare, este mai mare, cu atât...
4.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 25.07.2017, 20:34)
În finanţe, reducerea de personal înseamnă invitarea contribuabililor la evaziune fiscală, căci ei ştiu că statul român nu are capacitatea tehnică şi de personal să îi urmărească îndeaproape pentru a le descoperi şi pentru a le executa debitele !
Sau poate asta e şi ideea, să slăbim ANAF, căci astfel se poate fura în voie, până la următoarele alegeri, când poate se va schimba clasa politică actuală sau poate nu!
Dar atunci să se stabilească asta şi prin strategia fiscal-bugetară, căci...