Mass-media: "Educaţia, Dezvoltarea şi Mediul, domeniile cu cele mai mari creşteri ale alocărilor bugetare în 2024"

Bugetul pentru anul viitor prevede o creştere de 61% a bugetului Ministerului Educaţiei, de la 35 de miliarde de lei la 57 de miliarde de lei în valoare nominală, ceea ce asigură sumele necesare pentru creşterea salariilor personalului didactic şi nedidactic, potrivit Ministerului Finanţelor, transmite agerpres.ro.

Pentru Ministerul Sănătăţii bugetul pentru anul 2024 este mai mare cu 5,7 miliarde de lei, totalizând 18,8 miliarde lei (plus 27%), conform sursei citate.

Potrivit Finanţelor, domeniile cu cele mai mari creşteri ale alocărilor bugetare sunt dezvoltarea, cu un plus de 54%, mediul (plus 46%), transporturile (44%) şi digitalizarea (plus 22%), informează sursa indicată.

Sumele orientate către investiţii au fost majorate de la 93 miliarde de lei în 2023 la 124 miliarde de lei în 2024, în special pe seama fondurilor aferente PNRR, relatează agerpres.

Bugetul pentru 2024 este construit pornind de la o estimare de venituri totale de 586 miliarde de lei, în creştere de la 520,7 miliarde de lei în acest an, mare parte urmând să fie încasate din contribuţii de asigurări sociale (183 miliarde de lei, 31% din total) şi TVA (119,4 miliarde de lei, 20% din total). Veniturile primite de la UE sunt estimate la 69 miliarde de lei, ceea ce reprezintă 12% din total venituri, potrivit sursei precizate.

Pentru unităţile administrativ-teritoriale sunt estimate venituri de 130 de miliarde de lei, reprezentând 7,4% din PIB, în timp ce veniturile bugetelor locale sunt preconizate la 103,8 miliarde de lei (5,9% din PIB). Cheltuielile unităţilor administrativ-teritoriale sunt calculate la 130,6 miliarde de lei, respectiv 7,5% din PIB, precizează sursa citată.

De la bugetul de stat se alocă sume defalcate din TVA pentru finanţarea unor cheltuieli ale autorităţilor administraţiei publice locale, printre care sistemul de protecţie a copilului şi a măsurilor de protecţie de tip centre de zi şi centrelor rezidenţiale pentru persoane adulte cu handicap, căminelor pentru persoane vârstnice, centrelor de zi de îngrijire şi recuperare, unităţilor de îngrijire la domiciliu, indemnizaţiilor îngrijitorilor informali - 3 miliarde de lei sau cheltuielile determinate de implementarea Programului pentru şcoli al României, până la sfârşitul anului şcolar 2023 - 2024, precum şi pentru stabilirea bugetului pentru implementarea acestuia în anul şcolar 2023 - 2024 - 484 milioane de lei, transmite agerpres.

Creşterea economică luată în calcul la construcţia bugetului pentru anul următor este de 3,4%, susţinută, în principal, de investiţii pe partea cererii şi de servicii şi construcţii pe partea ofertei. Produsul Intern Brut este estimat la 1.733 miliarde de lei preţuri curente, media anuală a inflaţiei 6%, iar pentru sfârşitul anului este estimată la 4,6%. Deficitul bugetar ar trebui să se încadreze la 5% din PIB, conform sursei citate.

Câştigul salarial mediu net lunar este prognozat să se majoreze cu 9,3%, şi include majorarea salariului minim de la 1 octombrie 2023, se precizează în documentul transmis de Ministerul Finanţelor. Numărul mediu de salariaţi se va majora în anul 2024 cu 1,6% faţă de anul precedent iar rata şomajului la sfârşitul anului este estimată în scădere la 2,7% Câştigul salarial mediu brut este previzionat să urce la 7567 lei, menţionează sursa.

Deficitul de cont curent este prognozat în scădere la 6,9% (33,7 miliarde de lei), în condiţiile unor exporturi FOB în valoare de 99 miliarde de lei (în urcare cu 5,6%) şi ale unor importuri CIF de 132,7 miliarde de lei (în creştere cu 6,6%). Exportul va avea o contribuţie negativă de 0,7% la creşterea PIB, conform agerpres.

Guvernul a aprobat, joi seara, proiectele de lege privind bugetul de stat 2024 şi bugetul asigurărilor sociale de stat pe anul 2024, transmite sursa.

Totodată, a fost adoptat şi un proiect de lege pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificaţi în cadrul fiscal bugetar pe anul 2024, potrivit sursei citate.

Proiectele de lege au fost aprobate şi vor fi transmise Parlamentului cu solicitarea de a fi dezbătute şi adoptate în procedură de urgenţă, se arată într-un comunicat de presă al Executivului, informează agerpres.