Meciul Agalopol - Sobolewski, nimeni victorios

Depozitarul Central va adera în primul val la platforma TARGET2-Securities (T2S), aşa cum şi-a dorit conducerea instituţiei, dar o va face fără soft, ne-au declarat surse din piaţa de capital.

Adunarea Generală de la Depozitarul Central, desfăşurată la finalul săptămânii trecute, anunţa o încleştare între Cristian Agalopol, preşedintele Depozitarului Central, şi Ludwik Sobolewski, directorul general al BVB, întrucât pe ordinea de zi se aflau subiecte sensibile, asupra cărora cei doi au opinii divergente.

Depozitarul trebuia să prezinte acţionarilor un raport privind stadiul aderării la Proiectul TARGET2 Securities (n.r. T2-S -serviciul unic paneuropean de decontare transfrontalieră) - "punctul trei" de pe ordinea de zi , iar acţionarii erau convocaţi să decidă asupra achiziţionării unui nou sistem IT şi să aleagă furnizorul acestui sistem - "punctul şase".

Oficialii Depozitarului Central (DC) au semnat cu Banca Centrală Europeană (BCE), cu mult timp în urmă, înţelegerea cadru pentru proiectul T2S, exprimându-şi dorinţa să intre în primul val de migrare.

Prezent la AGA de vineri, un reprezentant al BCE a insistat că, dacă Depozitarul Central nu va intra în primul val, aşa cum era prevăzut, penalităţile se vor ridica la cel puţin 2,5 milioane de euro, ne-au mai declarat sursele.

Memorandumul de aderare semnat prevedea că Depozitarul Central trebuie să aibă toate aprobările corporative şi de reglementare.

Sursele noastre afirmă că unii acţionari l-au întrebat, vineri, pe reprezentantul BCE, dacă a verificat în prealabil toate aprobările din memorandum, iar acesta a răspuns că "nu-i treaba lui să facă acest lucru".

Ludwik Sobolewski a propus, în timpul şedinţei, ca "punctul 3" să nu fie pe ordinea de zi, întrucât BVB, care deţine 60% din DC, nu l-a cerut în acest fel.

Sursele ne-au spus: "BVB a cerut prezentarea proiectului, nu obţinerea unui vot, considerând că nu e subiect de AGA".

În consecinţă, Ludwik Sobolewski nu a vrut să-şi exprime votul cu privire la aderarea Depozitarului la T2S, insistând că acţionarii nu pot lua o decizie fără el, invocând în acest sens prevederea statutară care îi dădea acest drept.

După discuţii, acţionarii au votat conform legii 31, în funcţie de numărul de voturi exprimate, nu conform prevederilor statutare. Unii susţin, însă, că votul nu este corect, întrucât trebuia exprimat potrivit statutului - 50% din voturile prezente şi reprezentate, directorul general al BVB fiind încă prezent în AGA.

La punctul şase de pe ordinea de zi, Ludwik Sobolewski a venit cu o rezoluţie, care prevedea amânarea cu o lună a alegerii funizorului de soft.

După dezbateri aprinse, acţionarii au supus la vot şi acest punct, moment în care directorul general al BVB s-a abţinut, ba chiar a plecat din sală, dându-i mandat lui Alin Barbu, directorul general adjunct al BVB, să se abţină de la toate punctele ordinii de zi.

În consecinţă, nici bugetul Depozitarului Central pe acest an nu s-a votat.

În piaţă, se vorbeşte că Ludwik Sobolewski s-ar fi implicat în selecţia providerului IT de la Depozitar, adăugând pe listă, după finalizarea selecţiei, un nume în plus, din grupul Nasdaq OMX.

Concluzia AGA este că Depozitarul Central va intra în primul val, dar fără soft, şi va putea face acest lucru datorită numărului mic de tranzacţii transfrontaliere (3-4/zi).

Depozitarul are la dispoziţie doi ani pentru alegerea softului.

La prima convocare, de joi, Ludwik Sobolewski, directorul general al Bursei de Valori Bucureşti, nu s-a prezentat la Adunarea Generală a Depozitarului Central, care era convocată chiar de el, la solicitarea Bursei şi pentru care se pare că avea un mandat "în alb", din partea Consiliului de Administraţie, să voteze după cum consideră.

Proiectul unui nou sistem IT la Depozitar este unul de câteva milioane de euro, iar amânarea migrării la T2-S ar fi putut costa tot câteva milioane, astfel că asumarea unor decizii privind aceste subiecte nu a fost uşoară.

Se aud voci care consideră că, de fapt, nu directorul BVB, ci acţionarii Bursei de Valori Bucureşti ar fi trebuit să se pronunţe asupra lor. Cei care sunt de această părere argumentează că, având o limită de competenţă pe proiecte de până la 500.000 de euro, Consiliul Bursei nu ar fi putut, în mod normal, să-i acorde mandat directorului general pentru un proiect de câteva milioane, chiar dacă acela este unul al Depozitarului Central.