Mihai Ionescu, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Exportatorilor şi Importatorilor din România (ANEIR) ne-a declarat că în luna martie s-au înregistrat creşteri ale exporturilor extracomunitare de 53%, dar nu pentru că aprecierea monedei naţionale faţă de euro a avut efecte pozitive.
"Aprecierea de 4-5% a leului faţă de euro, în decursul a câteva zile, a produs pierderi de 100 milioane de euro, pe lună, exportatorilor, care sunt obligaţi să onoreze contractele în derulare, deoarece în caz contrar intră în penalizări faţă de clienţii externi", potrivit domniei sale.
Preşedintele ANEIR ne-a precizat că în situaţia în care cursul nu se menţine peste nivelul de 4,1 lei/euro, exportatorii nu vor mai avea condiţii să semneze noi contracte. Astfel, s-ar putea ca în semestrul al doilea al anului să reapară stagnări sau des-creşteri ale exporturilor, a adăugat domnia sa.
Mihai Ionescu ne-a declarat: "Efectul negativ al cursului de schimb care se resimte în zona exporturilor este datorat intrărilor masive de capitaluri speculative, care nu dau şansa unei aprecieri normale a leului, în funcţie de mersul benefic al economiei. În timp ce economia a crescut cu 0,1%, leul s-a apreciat cu 5%".
Ponderea cea mai mare în structura exporturilor, a avut-o, anul trecut, grupa de maşini şi dispozitive mecanice, aparate şi echipamente electrice plus cele din telecomunicaţii şi IT cu 27,2%, potrivit domniei sale. Pe locul al doilea s-a situat grupa mijloacelor de transport auto, piese şi accesorii, cu 15,4%, iar pe locul al treilea a fost grupa produse textile, confecţii, pielărie şi încălţăminte cu 12,2%.
• Deficitul comercial a coborât la 582,4 milioane de euro
Deficitul comercial a scăzut cu 48,1%, la 582,4 milioane de euro, în primele două luni, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, pe fondul creşterii mai accentuate a exporturilor faţă de importuri, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică.
Deficitul comercial exprimat în lei a fost de 2,47 miliarde de lei, în primele două luni ale anului, în scădere cu 2,18 miliarde de lei, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2010.
Exporturile FOB au ajuns la nivelul de 29,46 miliarde de lei, iar importurile CIF la 31,9 miliarde de lei, în primele două luni ale anului. Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, exporturile au crescut cu 46,1% la valori exprimate în lei (41,9% în euro), iar importurile au avansat cu 28,7% în lei (25% în euro).
Ponderi importante în structura exporturilor sunt deţinute de grupa de maşini şi echipamente de trans-port de 42,2% şi de cea a altor produse de 33,1%. Aceleaşi grupe deţin în structura importurilor o pondere de 34,6% şi respectiv 31,2%.
Comparativ cu luna februarie 2010, exporturile au crescut cu 40,8% la valori exprimate în lei (36,4% în euro), iar importurile au avansat cu 24,8% în lei (20,9% în euro), potrivit datelor Institului Naţional de Statistică.
Faţă de prima lună a acestui an, exporturile din februarie au fost cu 1,7% mai mari la valori exprimate în lei (2,1% în euro), iar importurile au urcat cu 7,1% în lei (7,6% în euro).
Deficitul comercial a fost de 1,65 miliarde de lei, în luna februarie mai mic cu 38,1% faţă de aceeaşi lună a anului trecut. Exporturile au atins o valoare de 14,86 miliarde de lei, în februarie, iar importurile au totalizat 16,5 miliarde de lei.
Valoarea schimburilor intracomunitare de bunuri în primele două luni a fost de 21,44 miliarde lei (5,03 miliarde euro) la ieşiri şi de 23,12 miliarde lei (5,4 miliarde euro) la intrări, reprezentând 72,8% din total exporturi şi 72,4% din total importuri.
Au apărut primele semene de creştere a exporturilor către ţări terţe, mai puţin afectate de criză, potrivit datelor Ministerului Economiei. Către aceste ţări exporturile au crescut cu 55,8%, cu mult peste media valorilor înregistrate în Uniunea Europeană, de 37,3%.
Exporturile către Japonia au ajuns la nivelul de 52,8%, principalele materii exportate fiind componenetele auto, rulmenţii, aparatele electrice, produsele de sticlărie, vinurile. Către Canada exporturile au crescut cu peste 103,7%, către Federaţia Rusă cu 91,19%, către Ucraina cu peste 124% (produse minerale, maşini şi echipamente electrice, autoturisme şi componente auto), iar către Turcia cu 100,72%.