Am făcut un salt considerabil în materie de export, din 1989 până acum, de la circa 10 miliarde dolari am ajuns la peste 60 de miliarde dolari, deci am înregistrat o creştere semnificativă de mai mult de şase ori a volumului de export, în principal datorită capitalului străin, pentru că, dacă am fi rămas la cel românesc, stagnam la 10 miliarde dolari, a declarat, ieri, Mihai Ionescu, secretarul general al Asociaţiei Naţionale a Exportatorilor şi Importatorilor din România (ANEIR) şi copreşedintele Consiliului de Export al României, în cadrul unei conferinţe.
Acesta a subliniat că, totodată, suntem departe de situaţia globală a exportului.
"Exportul românesc are o pondere de 40% din PIB-ul ţării noastre, ceea ce este cu mult sub media Uniunii Europene de 54% şi am propus în Consiliul de Export al României, ca ţara noastră să ajungă în 2020 la nivelul de exporturi al UE", a precizat domnul Ionescu.
Oficialul ANEIR a menţionat că la ora actuală avem 22.000 de firme, dintre care 1.000 de firme cu capital străin, care deţin 83% din exportul românesc, iar restul de 21.000 sunt întreprinderi mici şi mijlocii private, 100% româneşti.
Mihai Ionescu a mai atras atenţia la faptul că prezenţa noastră în afara pieţelor din afara Europei este extrem de slabă.
"Înainte de criză exporturile extra UE deţineau o pondere de 30% din total, dar în ultimii doi ani, ca urmare a unor disfuncţionalităţi în privinţa programelor de promovare a exportului am coborât acest prag la 20%", a arătat reprezentantul ANEIR.
Domnia sa a declarat: "Nu ne putem mişca cu o datorie în creştere, după ce am reuşit să aducem deficitul în jur de 5 miliarde euro, anul trecut a depăşit 8 miliarde, iar pentru acest an Comisia de Prognoză consideră că vom depăşi 10 miliarde euro, ceea ce reprezintă o povară pentru generaţiile viitoare. Este nevoie să exportăm cât mai mult, iar pentru a exporta avem nevoie de aceşti specialişti în business diplomacy".
Secretarul general al ANEIR a explicat că business diplomacy se referă la diplomaţia economică privată, care este cu totul altceva faţă de diplomaţia economică publică, ai cărui actori sunt reprezentanţii noştri diplomatici la diferite niveluri - consilier economic, şef de birouri economice, toţi cei care lucrează în misiuni diplomatice având şi obligaţia de a promova interesele economice ale României.
"Din absolvenţii de comerţ exterior foarte puţini ajung să-şi facă meseria, deoarece întreprinderile mici şi mijlocii nu au forţa financiară să recompenseze calificarea acestor oameni, iar din această cauză cele mai multe firme apelează la actualii salariaţi, care fac de toate, printre care şi promovarea produselor pe plan internaţional", a mai spus domnul Ionescu.
• Nineta Bărbulescu: "Exporturile româneşti de servicii în Australia şi Noua Zeelandă au crescut cu 241%"
Nineta Bărbulescu, ambasadorul României în Australia şi Noua Zeelandă, a declarat, în cadrul aceluiaşi eveniment, că exporturile noastre de servicii în Australia şi Noua Zeelandă au înregistrat, anul trecut, o creştere de 241%, comparativ cu 2014, ajungând la 41 de milioane de dolari australieni, în contextul local al unei campanii promovate de câţiva operatori de IT locali, care au prezentat România ca ţara cu viteza de internet cea mai mare din Europa.
Doamna Bărbulescu a menţionat că exporturile totale în Australia şi Noua Zeelandă şi-au menţinut un trend ascendent, cu o creştere de 12,3%, ajungând la 172 milioane de dolari australieni pentru 2015, o ascensiune mai uşoară faţă de 2014, unde a fost înregistrată o creştere de 44,6%, comparativ cu anul anterior.
Aceasta a încurajat ca orice om de afaceri care are ideea de a se uita către piaţa australiană sau cea din Noua Zeelandă să efectueze, în primul rând, o documentare temeinică.
"Situaţia celor două ţări este fericită din punct de vedere al transparenţei în tot ceea ce înseamnă proceduri, de la proceduri de omologare de produse din ţara noastră până la tot ce înseamnă birocraţia locală, iar vestea nu neapărat proastă este că aceste omologări durează mult", a mai spus Nineta Bărbulescu.