Mining Watch: ANRM concesionează suprafeţe record fără consimţământul comunităţilor locale

Un ordin al Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM) ce a intrat în vigoare pe 25 iunie anunţă un concurs public de oferte pentru concesionarea a 24 perimetre pentru activităţi de explorare a diferitelor zăcăminte în România, printre acestea aflându-se şi patru noi perimetre aurifere sau polimetalice: Troiţa Piţiguş (2,324 km pătraţi) şi Certej Nord (8,384 km pătraţi) în Hunedoara, Măgura Ilvei (9,277 km pătraţi) în Bistriţa Năsăud, Geamăna - Colţii Lăzarului (7,285 km pătraţi) în Alba, potrivit unui comunicat remis redacţiei.

În urma analizării cererii de oferte, ANRM va atribui concesiuni pentru explorare unor companii miniere, deschizând astfel calea pentru noi proiecte de minerit ce ar utiliza cel mai probabil controversata tehnologie pe bază de cianură, potrivit organizaţiei Mining Watch. Cei 27,270 km pătraţi concesionaţi în această etapă s-ar adăuga licenţelor existente de explorare active pentru minereuri auro-argentifere (Aluniş şi Piatra Handal în judeţul Maramureş) şi licenţelor de explorare active pentru minereuri polimetalice şi auro-argentifere: Nucet Est în Bihor, Nord Tancova şi Ascutita Mare în Caraş-Severin, Brad şi Deva-Muncel în Hunedoara alături de Nord Tancova şi Rozalia în Timiş.

"În contextul noilor concesionări anunţate de ANRM, Mining Watch România condamnă acordarea acestora în lipsa unei dezbateri publice reale privind oportunitatea dezvoltării monoindustriale a unor vaste regiuni ale ţării. ANRM profita astfel de lipsa unei strategii privind resursele minerale naţionale asumate de opinia publică din România. Aceste concesiuni miniere urmează să fie atribuite fără informarea prealabilă sau consultarea comunităţilor locale. În total, aproximativ 15.000 de cetăţeni vor fi afectaţi în mod direct de aceste concesiuni. Cu toate acestea, publicul este privat de informaţii corecte şi din surse independente privind impactul proiectelor de minerit la suprafaţă sau privind negocierile dintre statul român şi companiile miniere. Aceste negocieri secrete se vor concretiza în licenţele de concesiune pentru explorare. Toate aceste informaţii sunt clasificate, conform legislaţiei în vigoare drept «secret de stat sau de serviciu», fiind cunoscute doar de funcţionarii ANRM şi angajaţii companiilor miniere. Lipsa acestor informaţii de interes public naşte numeroase suspiciuni de corupţie în special la nivelul personalului de conducere al instituţiilor responsabile", se arată în comunicare.

Potrivit organizaţiei, aceste concesiuni se acordă fără a se ţine cont de suprapunerea zonelor peste situri arheologice sau arii naturale protejate. Asigurarea prevenirii oricărui impact negativ al activităţilor miniere asupra acestora devine secundară, legislaţia de mediu şi cea de patrimoniu fiind încălcate de la început. În cazul perimetrelor Troiţa Piţiguş şi Certej Nord, acestea se suprapun în totalitate peste situl Natura 2000 - SPA Munţii Metaliferi ceea ce face imposibilă, în cazul dezvoltării unor proiecte miniere, conservarea speciilor protejate sub Directivele Habitate şi Păsări, se mai arată în comunicare.

"Acordarea acestor permise fără consultarea prealabilă a comunităţilor vizate face dificilă prevenirea oricăror încălcări ale drepturilor la proprietate, viaţă privată şi mediu curat ale cetăţenilor din zonele potenţial afectate de demararea de activităţi miniere. Dezvoltarea durabilă a comunităţilor locale din zonele propuse pentru activităţi miniere, deşi puternic influenţată, rămâne nesemnificativă în decizia de autorizare incipientă a unui viitor proiect minier. Prin presiunea asupra autorităţilor locale, precum şi prin blocarea administrativă şi economică a unor vaste zone declarate mono-industriale, companiile miniere atentează constant la drepturile la proprietate, viaţă privată şi mediu sănătos ale locuitorilor din zonele de impact", potrivit asociaţiei de supraveghere minieră.

"În lumina celor prezentate mai sus şi datorită faptului că peste 10.000 de persoane au adresat Guvernului României o petiţie care solicită stoparea avizării de proiecte miniere cu cianuri în ţara noastră, autorităţile centrale încearcă să trateaze cu indiferenţă opinia publică şi voinţa cetăţenilor săi", mai arată Mining Watch.

"Mining Watch" România este o reţea de monitorizare creată pentru optimizarea eforturilor de supraveghere, planificare şi intervenţie a societăţii civile şi a comunităţilor locale cu privire la activităţile miniere din România. În acest sens, reţeaua desfăşoară activităţi de monitorizare şi analiză a proiectelor miniere propuse în ţara noastră şi derulează acţiuni de advocacy pentru a influenţa factorii de decizie astfel încât comunităţile locale din România să aibă un cuvânt de spus în conturarea propriului viitor.