Ministerul Energiei actualizează Strategia Energetică din anul 2016

Strategia energetică a Româ­niei va defini marile obiective de investiţii din sectorul energetic, cum ar fi reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă, hidrocentrala cu acumulare prin pompaj de la Tarniţa şi un nou grup pe huilă la termocentrala Rovinari, a declarat, ieri, minis­trul Energiei, Anton Anton, într-o conferinţă pe teme de profil, potrivit Agerpres.

Ministrul a spus: "La nivelul Minis­terului Energiei, specialiştii noştri lucrează în aceste luni la finalizarea Strategiei energetice a României. Strategia acoperă perioada 2017-2030 cu perspectiva anului 2050. Draftul de strategie realizat în anul 2016 trece printr-un proces de actualizare şi completare. Nu avem voie să fim timizi. Avem resurse, trebuie să avem curaj. Viziunea Strategiei energetice este de a creşte sectorul energetic în termeni de sustenabilitate. Iar creşterea sectorului energetic înseamnă construirea de noi capacităţi şi modernizarea capacităţilor existente în ceea ce priveşte producţia, transportul şi distribuţia energiei. Înseamnă, de asemenea, încurajarea şi creşterea consumului intern în ceea ce priveşte eficienţa energetică şi, nu în ultimul rând, exportul de energie electrică".

Potrivit acestuia, la actualizarea şi completarea draftului existent lucrează un grup din care fac parte specialişti din minister, precum şi experţi din companiile energetice şi din alte instituţii ale statului.

"În strategie vor fi definite marile obiective de investiţii din sectorul energetic, cum ar fi grupul de 600 MW de la Rovinari, unităţile 3 şi 4 de la Cernavodă, hidrocentrala cu acumulare prin pompaj de la Tarniţa-Lăpuşteşti. (...) Finalizarea strategiei este o urgenţă. Ne-am propus să accelerăm procesul de definitivare a ei în vederea aprobării cât mai grabnice", a susţinut Anton.

Oficialul a adăugat că Uniunea Energetică ne integrează într-o piaţă regională şi europeană bazată pe regula liberei circulaţii a mărfurilor, dar şi pe standarde ridicate în ceea ce priveşte eficienţa energetică şi protecţia mediului.

"În acest cadru, nu ne dorim să devenim doar o piaţă de desfacere, ci ne dorim să devenim un pol regional de securitate energetică. Rolul României în piaţa energetică din Europa şi în special în zona regiunii sud-estice este exact acel rol pe care îl poate juca ţinând cont atât de ce poate face România, cât şi de ce pot face restul competitorilor în piaţă. Până în prezent, realitatea arată că în zonă suntem un pol de siguranţă energetică: aproape permanent exportăm energie electrică, care este un produs superior obţinut din resursele naţionale. Acest lucru înseamnă că deocamdată suntem competitivi pe piaţa regională", a continuat Anton.

El a arătat că, din acest motiv, trebuie să acordăm tot timpul atenţie modului în care putem exploata mai eficient resursele, modului în care putem produce cu randamente mai ridicate energia electrică şi putem asigura transportul ei către pieţele locale învecinate.

Ministrul a spus: "Din punct de vedere geografic, România ocupă o zonă a Uniunii Europene prin care ar putea să se desfăşoare multe din rutele de transport ale petrolului şi gazelor naturale către Europa. S-a promovat BRUA şi traseul acestei magistrale ne avantajează. Trebuie să facem eforturi ca această conductă nu doar să treacă prin România ci să şi genereze profit pentru România. În aceeaşi situaţie ne găsim cu terminalele petroliere de la Marea Neagră, care împreună cu sistemul naţional de transport al produselor petroliere ar putea genera profit pentru noi. Şi, nu în ultimul rând, atunci când se vorbeşte de rolul României pe pieţele regionale ar trebui spus că noi, spre deosebire de mulţi dintre partenerii noştri în Uniunea Europeană, dispunem de resurse energetice însemnate la care ceilalţi se uită cum ar putea să le exploateze şi să le valorifice şi noi ne uităm cum şi când acest lucru trebuie făcut astfel încât să ne producă profit maxim".