Ministerul Finanţelor a împrumutat 710 milioane lei de pe piaţa internă

Ministerul Finanţelor a împrumutat, ieri, de pe piaţa internă, 710 milioane de lei prin două emisiuni de titluri de stat cu scadenţa la 7 şi 14 ani, potrivit datelor publicate pe site-ul Băncii Naţionale a României. Acestea au fost primele licitaţii de titluri de stat din 2022 ale Guvernului României.

Licitaţia de ieri pentru obligaţiunile cu scadenţa aprilie 2036 a atras oferte de 316,5 milioane de lei, la o valoare de prospect de 200 de milioane de lei, ceea ce înseamnă că emisiunea a avut un raport bid-to-cover relativ slab de puţin peste 1.5 lei pentru fiecare leu vândut.

Randamentul mediu de împrumut a fost de 5,62%, în creştere cu 40 de puncte de bază (0,40%) faţă de ultima licitaţie pe această scadenţă, din luna decembrie, şi cu aproape 150 de puncte de bază peste nivelul de împrumut de pe această scadenţă din luna aprilie 2021, când costurile de finanţare începeau să crească pe fondul redinamizării economiei şi a debutului puseului inflaţionist.

Maturitatea aprilie 2036 este cea mai lungă de pe curba randamentelor în lei, iar după cum arată analiştii BCR Cercetare lichiditatea de pe piaţa secundară pe aceste titluri este redusă, cu un sold la zi al acestor obligaţiuni de doar 1,5 miliarde de lei.

Analiştii mai adaugă că strategia Ministerului Finanţelor prevede redeschiderea periodică a emisiunilor de obligaţiuni până la atingerea unor volume pe emisiune de aproximativ 12 miliarde lei.

La cealaltă licitaţie de ieri oficialii guvernamentali au atras 510 milioane de lei printr-o emisiune de obligaţiuni cu scadenţa în iulie 2029. Cererea a fost de 724 milioane de lei, iar randamentul mediu de împrumut de 5,30%, cu 15 puncte de bază sub randamentul din piaţa secundară a titlurilor pe 10 ani emise de România (RO10Y). Şi aceste obligaţiuni (iulie 2029) au o lichiditate scăzută pe piaţa secundară cu un sold la zi de numai 993 milioane lei.

Piaţa primară a fost relativ slabă în anul 2021, cu respingerea unui număr record de licitaţii de obligaţiuni din cauza pe de o parte a dinamicii peste aşteptări a inflaţiei şi pe de altă parte de creşterea costurilor de finanţare. Pe tot anul 2021, guvernul a împrumutat 104 miliarde de lei, sub necesarul brut de finanţare de aproape 137 miliarde de lei, dar asta în condiţiile în care în finalul lui 2020 s-a realizat o prefinanţare destul de mare şi având în vedere că deficitul la final de an va fi probabil sub ţintă, cel mai probabil mult sub pragul de 7% din PIB în condiţiile unor încasări bugetare peste aşteptări. 

În 2022 guvernul are un necesar de finanţare de 145,4 miliarde de lei. Din această sumă, 77 miliarde de lei reprezintă deficitul bugetar (lipsa de venituri din buget acoperită din împrumuturi), iar sumele pentru refinanţarea datoriei sunt în creştere puternică şi ajung la 68,4 miliarde de lei.

"Scadenţele de obligaţiuni de stat în lei din ianuarie sunt de 1,7 miliarde lei în timp ce prospectul de emisiuni cuprinde împrumuturi teoretice de 5,015 miliarde lei, ceea ce înseamnă că Ministerul Finanaţelor va atrage lichiditate din piaţă în prima lună a anului prin emisiunea netă de obligaţiuni. Cu toate acestea, este de aşteptat ca surplusul de lichiditate să persiste o perioadă în piaţă având în vedere cheltuielile mult mai mari ale Ministerului Finanţelor efectuate la final de an", arată analiştii BCR Cercetare.

Ministerul Finanţelor are în plan emiterea de titluri de stat în valoare de aproximativ 75 miliarde de lei pe piaţa internă în 2022, din care 90% reprezintă scadenţe pe termen mediu şi lung. Această sumă include şi titluri de stat pentru populaţie în lei şi euro în echivalentul a 10 miliarde lei cu maturităţi între 1 şi 5 ani. În acelaşi timp, volumul indicativ al împrumuturilor externe este de aproximativ 14 miliarde euro, repartizat astfel: euroobligaţiuni circa 10 miliarde euro, sume din cadrul Facilităţii de Redresare şi Rezilienţă 3,7 miliarde euro, împrumuturi atrase de la instituţii financiare internaţionale aproximativ 0,4 miliarde euro.

2022 şi 2023 se prognozează a fi ani dificili pentru ţările emergente în ceea ce priveşte finanţarea în condiţiile în care dobânzile (rata de dobândă pe scadenţa 10 ani a României se situează la 5,45%; în februarie 2021 era 2,7%) au crescut puternic pe fondul inflaţiei şi a anticipării majorărilor de dobândă în ţările dezvoltate (Statele Unite ale Americii în special). O importanţă majoră o are seriozitatea cu care se tratează execuţia bugetară de către ministere şi menţinerea unei imagini favorabile în faţa pieţelor şi a investitorilor având în vedere deficitele încă mari.

Majorarea împrumuturilor înseamnă majorarea datoriei publice, care are un cost în buget prin dobânzile în creştere plătite de stat. Astfel, deşi sunt prognozate în legea bugetului de stat să rămână constante ca pondere în PIB, la 1,5% pe orizontul de prognoză (2022-2024) ca urmare a creşterii economiei (PIB) şi a veniturilor bugetare, în termeni nominali cheltuielile statului cu dobânzile cresc la 19,94 miliarde de lei în 2022 şi sunt proiectate să crească la 21,91 miliarde de lei în 2023 şi apoi la 23,07 miliarde de lei în 2024.