Ministerul Finanţelor va prezenta în Guvern un raport privind creşterea datoriei publice

Ministerul de Finanţe va prezenta în Guvern un raport privind creşterea datoriei publice şi o serie de propuneri pentru menţinerea acestui indicator la un nivel sustenabil, se arată în strategia de administrare a datoriei publice pentru perioada 2021-2023, aflată ieri pe ordinea de zi a şedinţei de guvern. Raportul este cerut de depăşirea pragului de îndatorare raportat la PIB de 45% prevăzut în Legea responsabilităţii fiscal-bugetare.

Cel mai probabil raportul va invoca pandemia de Covid-19 pentru a justifica creşterea datoriei, însă interesante de văzut vor fi măsurile care vor fi propuse pentru menţinerea acesteia şi mai precis cât de credibile vor fi ele având în vedere situaţia macroeconomică a României şi planurile de împrumut pentru acest an. Guvernul deja a plafonat cheltuielile cu salariile bugetarilor şi a schimbat modul de majorare a pensiilor, principalele două categorii de cheltuieli ale statului care acoperă aproape 80% din veniturile bugetare.

La finele lunii ianuarie datoria publică a României a ajuns la 47,8% din PIB, depăşind pragul de 500 de miliarde de lei, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanţelor. La finele lui 2020, datoria guvernamentală a depăşit pragul iniţial de alertă din legea responsabilităţii fiscal-bugetare, de 45%. La sfârşitul lui 2019, înainte de criza sanitară şi economică provocată de pandemie, datoria guvernamentală se situa la 373,6 miliarde de lei, adică 35,3% din PIB.

În luna ianuarie, datoria publică a crescut cu 5,3 miliarde lei la 503,6 miliarde şi va continua să crească la noi niveluri record ca pondere în PIB anul acesta, având în vedere planurile Guvernului pentru un deficit de circa 7% din PIB şi cele privind creşterea PIB-ului nominal cu un ritm inferior deficitului. Cu un ritm puternic de creştere economică se poate totuşi stabiliza evoluţia acestui indicator pe care îl urmăresc atât agenţiile de rating cât şi investitorii străini. Deficitul bugetar reprezintă gaura de bani de la buget, bani pe care statul trebuie să îi împrumute pentru a realiza toate cheltuielile planificate prin legea bugetului de stat.

Marea parte a datoriei este pe termen mediu şi lung, circa 489 miliarde de lei. De asemenea, din totalul de 503 miliarde lei, datoria internă a administraţiei publice totalizează 247 miliarde lei, adică 23,5% din PIB, iar cea externă 255,7 miliarde lei, 24,3% din PIB. Potrivit strategiei fiscal-bugetare 2021-2024 a guvernului, datoria publică se va stabiliza şi nu va depăşi pragul de 55% la finalul orizontului de prognoză.

"Menţionăm că în conformitate cu prevederile Legii responsabilităţii fiscalbugetare nr. 69/2010, având în vedere că datoria publică se situează în prezent în intervalul 45% - 50% din PIB, Ministerul Finanţelor va prezenta Guvernului un raport privind justificarea creşterii datoriei guvernamentale şi propuneri pentru menţinerea acestui indicator la un nivel sustenabil. Având în vedere că la sfârşitul anului 2020, ponderea datoriei guvernamentale, calculată conform metodologiei UE, s-a situat la un nivel de 47,3% din PIB, depăşind plafonul de 47% din PIB prevăzut în OUG nr. 201/2020 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2020, ca urmare a contractării de datorie publică în vederea acoperirii necesităţilor de finanţare ale deficitului bugetar (9,67% din PIB conform execuţiei preliminate), consolidării rezervei financiare în valută la dispoziţia Trezoreriei Statului şi asigurării refinanţării parţiale a nevoilor de finanţare din anul 2021, MF urmează să prezinte Guvernului un raport privind justificarea creşterii datoriei cu propuneri pentru menţinerea acestui indicator la un nivel sustenabil. Pe termen mediu (2021 - 2023), estimările privind evoluţia datoriei guvernamentale brute sunt de încadrare a acestui indicator la un nivel sustenabil ce nu va depăşi 55,0% din PIB", se arată în memorandumul privind strategia de administrare a datoriei publice pe anii 2021-2023.

În legea responsabilităţii fiscal-bugetare, amendată în 2013, se găsesc câteva praguri care necesită măsuri din partea Guvernului când aceste praguri sunt atinse: 45% din PIB, 50%, 55% şi 60% din PIB, aceasta din urmă fiind pragul din Pactul de Stabilitate şi Creştere pentru aderarea la zona euro. Dacă datoria publică depăşeşte 45% din PIB, Ministerul Finanţelor redactează acest raport privind justificarea creşterii datoriei şi prezintă propuneri pentru menţinerea acestui indicator la un nivel sustenabil.

Dacă gradul de îndatorare depăşeşte 50% din PIB, lucru care se va întâmpla cel mai probabil în acest an -strategia fiscal-bugetară preconizează o datorie publică de 51,8% din PIB în acest an -, guvernul procedează la îngheţarea salariilor din sectorul public (deja îngheţate) şi, eventual, adoptă măsuri suplimentare de reducere a datoriei, iar dacă indicatorul este mai mare de 55%, se îngheaţă automat şi cheltuielile cu asistenţa socială, din sistemul public (asta înseamnă şi pensii). Toate aceste prevederi au ca scop prevenirea situaţiei în care datoria publică ar depăşi pragul de 60% din PIB, stipulat în Tratatul de la Maastricht.

De notat că legea responsabilităţii fiscal-bugetare stipulează că îngheţările de cheltuieli trebuie realizate prin legi adoptate de Parlament cu aplicabilitate pe termen cât mai scurt. Raportul datoriei publice în PIB se poate reduce doar în cazul în care creşterea PIB-ului nominal este mai mare decât creşterea stocului datoriei publice.

Potrivit Consiliului Fiscal, readucerea datoriei publice pe o traiectorie sustenabilă trebuie să reprezinte un obiectiv principal al politicii fiscal-bugetare pe termen mediu şi lung. Totodată, potrivit specialiştilor CF, există condiţii pentru obţinerea unor costuri de finanţare rezonabile ale datoriei publice pe viitor, însă angajamentul ferm în direcţia unui plan credibil de consolidare fiscal-bugetară constituie premisa esenţială pentru menţinerea ratingului de ţară şi a încrederii investitorilor de pe pieţele internaţionale care finanţează în parte deficitul bugetar al României. În 2020, România a împrumutat 149 de milliarde de lei pentru a depăşi criza economică şi sanitară provocată de Covid-19 şi pentru a-şi efectua toate plăţile.