MINISTRUL FINANŢELOR CONFIRMĂ CEEA CE BURSA A SCRIS ACUM 5 LUNI: "Trei sferturi dintre băncile de la noi nu au plătit impozit pe profit în ultimii cinci ani"

Actualizare 13:33 Daniel Cătălin Zamfir: "I-am solicitat ministrului de Finanţe să prezinte lista celor 31 de bănci care nu au plătit niciun leuţ impozit pe profit"

Senatorul PNL Daniel Cătălin Zamfir i-a solicitat astăzi ministrului de Finanţe să prezinte lista celor 31 de bănci care în ultimii 5 ani nu au plătit impozitul pe profit, potrivit unui anunţ publicat pe pagina sa de Facebook.

Zamfir a scris: "Aşa cum am anunţat public i-am solicitat astăzi ministrului de finanţe să prezinte lista celor 31 de bănci care în ultimii 5 ani nu au plătit niciun leuţ impozit pe profit. De asemenea, am solicitat informaţii în legătură cu impozitul pe profit plătit de către IFN-uri şi colectorii de creanţe în ultimii zece ani".

(M.I.)

--------

Ministrul Finanţelor Publice Ionuţ Mişa spune că aproape trei sferturi dintre băncile care activează în ţara noastră nu şi-au plătit impozitul pe profit, în ultimii ani. Astfel, şeful Finanţelor confirmă ceea ce ziarul BURSA a scris în urmă cu cinci luni.

"Băncile din ţara noastră nu plătesc impozit la stat decât dacă doresc, ele având un sistem de raportare a profitului foarte complicat", arătam, în 7 martie 2017, în articolul "Băncile de la noi - vehicul prin care multinaţionalele scot bani din ţară", citând surse oficiale, demne de încredere. Articolul din BURSA a făcut valuri în piaţa bancară, unii dintre şefii băncilor comerciale arătându-se profund deranjaţi de informaţiile publicate de noi, însă refuzând să ne transmită oficial opiniile referitoare la subiect.

Ministrul Finanţelor a spus, zilele trecute, într-o emisiune televizată, că "avem 70% dintre băncile din România care, în ultimii cinci ani, nu au plătit impozit pe profit".

Conform informaţiilor deţinute de ziarul BURSA, în perioada 2011-2015, impozitul total plătit la stat de băncile din ţara noastră se ridică la 1,3 miliarde lei, adică circa 288 de milioane de euro.

Liberalul Daniel Cătălin Zamfir, preşedintele Comisiei economice din Senat, cere lista băncilor care nu plătesc impozit la stat.

Domnia sa ne-a precizat: "Mâine dimineaţă (n.r. astăzi) voi merge la Senat şi îi voi solicita, printr-o scrisoare, ministrului Finanţelor, să publice lista ruşinii băncilor şi a societăţilor nefinanciare care nu plătesc impozit la stat, aşa cum a prezentat lista persoanelor fizice datoare la buget. Să ştim şi noi, de exemplu, anul trecut, când au raportat un profit de 1 miliard de euro, cât au plătit băncile impozit? Şi de ce nu plătesc impozit? Cum eludează ele legea? Există o breşă în legislaţie? Atunci să o rezolvăm! Am depus acel proiect de lege care să soluţioneze problema exportării profiturilor, dar cei din Finanţe, care lucrează pe text, nu înaintează, deşi le-am cerut să urgenteze finalizarea lui".

Sursele noastre ne-au precizat, în urmă cu cinci luni, că există instituţii financiare care nu au plătit impozit pe profit timp de zece ani, raportând pierdere în toată această perioadă. Băncile se folosesc de prevederile legislative speciale şi dedicate sectorului bancar ca să nu plătească impozitul pe profit, subliniază sursele citate, explicând că este vorba despre deductibilitatea nelimitată a cheltuielilor cu vânzarea de credite neperformante (NPL).

Sursele noastre ne-au exemplificat: "Să spunem că o bancă a realizat un profit de 100 de milioane de euro şi a vândut un pachet de NPL de 200 de milioane de euro. În general, banca vinde portofoliile de neperformante cu 5-7% din valoarea lor nominală, dar, potrivit unui studiu, media pe sistem este de 11%.

Aşadar, la NPL vândute de 200 de milioane de euro, banca încasează 22 de milioane de euro, înregistrând o pierdere de 178 de milioane de euro. Această pierdere este integral deductibilă, conform legislaţiei în vigoare. Aşadar, respectiva instituţie încheie exerciţiul financiar cu o pierdere de 78 de milioane de euro, după ce cheltuiala cu vânzarea portofoliului de neperformante este scăzută din profit. Problema este că pierderile se reportează pe următorii ani fiscali, de la an la an, până când banca ajunge la zero, acesta fiind un fenomen ciclic.

Astfel, o bancă ce declară profit într-un an, în realitate nu plăteşte niciun impozit, pentru că profitul raportat se compensează cu pierderile din anul anterior. Este un artificiu folosit de bănci ca să nu plătească impozite la stat".

Potrivit cifrelor existente, în perioada 2011-2015, din 46 de bănci, 19 au plătit impozit pe profit în unii din aceşti ani, iar celelalte bănci nu au plătit niciodată nimic, au conchis sursele noastre.

În primul trimestru al acestui an, Banca Naţională a României (BNR) a raportat un profit al sistemului bancar de 1,237 miliarde ei, mai mare decât cel realizat în aceeaşi perioadă din 2016, respectiv 1,16 miliarde lei.

Cele 37 de societăţi bancare au înregistrat, anul trecut, un profit total de peste 433 de milioane de lei, adică în jur de 960 de milioane de euro, faţă de puţin peste 1 miliard de euro - profitul băncilor din 2015.

• Şi informaţia publicată de ziarul BURSA potrivit căreia o bancă a fost găsită de ANAF cu datorii la stat a fost confirmată de Ministrul Finanţelor

Băncile din ţara noastră au vândut masiv credite neperformante (NPL), în ultimii ani, şi vor continua acest proces, în vederea curăţirii bilanţurilor, după cum au anunţat reprezentanţii domeniului. Astfel, rata NPL a scăzut la 9,36%, în primele trei luni ale anului în curs, de la 13,52% - nivelul neperformantelor în perioada similară a anului trecut. Reprezentanţii sistemului bancar şi şefii BNR au anunţat că intenţionează să aducă rata NPL la 6% - nivelul mediu european.

Modul în care băncile vând portofollii de NPL se află în vizorul ANAF, care derulează inspecţii de specialitate în sistemul bancar.

Ziarul BURSA a anunţat, în urmă cu patru luni, că Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a descoperit, în urma unor astfel de controale, că una din băncile care acţionează pe piaţa noastră are datorii la stat, după cum ne-au declarat reprezentanţii instituţiei fiscale.

Oficialii ANAF ne-au precizat, răspunzând unei întrebări adresate de ziarul BURSA: "Direcţia Generală de Administrare a Marilor Contribuabili a inclus în programul de activitate din anul 2016 şi inspecţii fiscale parţiale la societăţi din sistemul bancar, dintre care una a fost finalizată, celelalte fiind în curs de desfăşurare. Organele de inspecţie fiscală din cadrul Direcţiei Generale de Administrare a Marilor Contribuabili au stabilit în sarcina contribuabilului la care controlul a fost finalizat sume suplimentare de plată".

Ministrul Finanţelor Ionuţ Mişa a confirmat, zilele trecute, şi această informaţie, precizând: "Ne-am concentrat şi pe companii mari. Am îndrăznit să atacăm şi să efectuăm controale la bănci. Unul dintre controle s-a finalizat. La una dintre băncile din România s-a finalizat prin a diminua pierderea fiscală de 650 de milioane de lei şi a stabili suplimentar de plată 104 milioane de lei. Această pierdere era artificial creată şi, prin acest control, am reuşit să scoatem la suprafaţă 650 de milioane plus alte 104 milioane. Diminuându-se pierderea, în anii următori acea bancă va plăti impozit pe profit. Nu va mai compensa impozit pe profit cu pierderile anterioare".

Ziarul BURSA a scris, anul trecut, că ANAF a iniţiat controale în rândul băncilor, identificând nereguli care au consecinţe grave.

Ionuţ Mişa, care, la vremea respectivă, ocupa funcţia de director general al Direcţiei Generale de Administrare a Marilor Contribuabili din ANAF, ne-a spus, atunci, că un exemplu în acest sens este vânzarea pachetelor de credite de către instituţiile bancare. În octombrie 2016, domnia sa ne-a explicat: "Băncile constituie portofolii de credite, în care includ atât performante, cât şi neperformante şi pe care le vând la preţuri mult mai mici unor societăţi care se ocupă să recupereze sumele neachitate în anii următori vânzării. Există situaţii în care au fost vândute şi performante, aceste active fiind puse în acelaşi pachet cu neperformantele. Este indiscutabil că băncile au un interes pentru care vând împrumuturi fără restanţe. Este posibil ca băncile să-şi mute profiturile către altă zonă de fiscalitate. Acele profituri înregistrate din creditele performante trebuie înregistrate ca profituri în România, însă, fiind integrate în pachetele de neperformante, profiturile sunt înregistrate în alte părţi, astfel încât băncile să îşi diminueze profitul şi să nu mai plătească taxele şi impozitele aferente.

Există situaţii în care băncile sunt acţionari majoritari la societăţile afiliate, către care îşi vând creditele. Însă, sunt şi societăţi care nu sunt afiliate, dar acest lucru nu înseamnă că nu au legătură cu băncile. Pentru că sunt situaţii în care în companiile respective pot fi identificate ca acţionari la alte companii, care să aibă, la rândul lor, acţionari majoritari - băncile. Ştim că există astfel de practici, dar nu avem acces la informaţii şi este foarte greu să ajungem la ele. Sperăm că acum, cu acordurile privind accesul la informaţii, să reuşim să demonstrăm aceste practici, pentru că ele există, chiar dacă la a treia - a patra verigă. Avem semnale că există astfel de practici şi la bănci, din diferite surse, inclusiv din media. Au fost vândute pachete de credite de 100 de milioane de euro cu 5-7 milioane euro. Diferenţa de 95-93 milioane euro ar reprezenta cheltuială deductibilă. Au fost pierderi, ceea ce înseamnă că băncile şi-au diminuat profitul".

Surse apropiate situaţiei ne-au spus că instituţiile financiare vând credite neperformante în grup (unei companii la care banca este acţionar), unui off-shore sau unei societăţi unde un fost manager al băncii respective are acţiuni. Sursele citate ne-au explicat: "Banca vinde către un off-shore credite de 100 de milioane de euro, la preţul de 7 milioane, gradul de recuperare fiind de 35-40%, iar off-shore-ul respectiv încheie contract cu banca să încaseze în continuare toate ratele, oferindu-i un comision de 1,8%. În aceste condiţii, profitul de 28 de milioane de euro (35 de milioane recuperate minus cele 7 plătite la cumpărare) merge în alte ţări, nu rămâne la noi.

• Florin Georgescu, BNR: "Nivelul scăzut de preţ la care băncile au vândut NPL justifică analiza ANAF"

Vânzările portofoliilor de NPL ale populaţiei s-au accelerat începând cu anul 2015, iar preţul mediu de vânzare al acestor credite a fost, în perioada 2008-2016, de 10% din valoarea nominală a portofoliilor, cu variaţii semnificative de la an la an (între 2% şi 16%), a subliniat Florin Georgescu, prim-viceguvernatorul Băncii Naţionale a României, în cadrul unei prezentări făcute la finalul lunii martie.

Domnia sa a precizat că preţul de vânzare a creditelor neperformante care aparţineau persoanelor fizice a oscilat, în perioada 2009-2012, între 2% şi 7%, iar în 2013-2016 - între 7% şi 16%.

Preţul cu care au fost înstrăinate NPL-urile firmelor a avut o medie de 8,5% din valoarea nominală a portofoliilor, în perioada 2014-2016, cu variaţii semnificative de la an la an (între 3% şi 9%).

Cu alte cuvinte - aşa cum era cunoscut, chiar dacă unii bancheri şi unii recuperatori nu recunosc acest lucru -, băncile au vândut credite neperformante cu discounturi de până la 98%.

În acest context, Florin Georgescu a apreciat că "nivelul scăzut de preţ la care au fost vândute aceste portofolii justifică analiza ANAF din perspectiva legalităţii eventualelor optimizări fiscale efectuate în cadrul acestor operaţiuni".

Nicolae Cinteză, directorul Direcţiei de Supraveghere din Banca Naţională a României (BNR), ne-a dat asigurări, în 2015, că împrumuturile performante nu pot fi vândute, în condiţiile în care clienţii s-au plâns în mod continuu că li s-au vândut creditele, la câteva zile după contractarea acestora.

Conform datelor Băncii Centrale, 91,4% din totalul activelor bancare sunt active cu capital privat, ponderea celor cu capital străin fiind de 90,9% din total.