MINISTRUL FINANŢELOR PUBLICE: "Am economisit 22 milioane euro la buget, prin împrumutul de 3 miliarde euro"

Ţara noastră a împrumutat, în 21 ianuarie, 3 miliarde de euro de pe pieţele internaţionale, prin două emisiuni de obligaţiuni cu scadenţe la 12 şi la 30 de ani, însă la costuri mai mici decât în cazul împrumuturilor anterioare, economiile la buget realizate prin cele două emisiuni fiind de 22 milioane de euro, a anunţat, ieri, în cadrul unei conferinţe de presă, ministrul Finanţelor Publice, Florin Cîţu.

Domnia sa a declarat: "O ţară ca România care are deficit bugetar trebuie să se împrumute. Vreau să vorbesc despre emisiunile de obligaţiuni din 21 ianuarie. Da. Ne-am împrumutat de pe pieţele internaţionale şi azi pot să vorbesc despre acest împrumut de 3 miliarde de euro, la 12 şi la 30 de ani. Partea bună este că la 12 ani ne-am împrumutat la cel mai redus cost din istorie (la 2%), şi la 30 de ani ne-am împrumutat cu 1,65 procente mai ieftin decât s-a împrumutat guvernul anul trecut. Economiile la buget, doar din aceste două emisiuni, însumează 22 de milioane de euro, şi informaţia este deja la Comisia Economică din Senat. Aşadar, am împrumutat mai ieftin faţă de ce se împrumuta până acum".

Conform ministrului de resort, în ultimii trei ani, din cauza deficitului care se adâncea în fiecare an, Guvernul PSD s-a împrumutat aproape 230 de miliarde de lei.

"În fiecare an, Guvernul PSD se împrumuta de pe piaţa internă şi am, iarăşi, cifrele: 41 de miliarde de lei s-a împrumutat în 2017; 48 de miliarde în 2018 şi până am venit eu în minister, în noiembrie 2019, s-a împrumutat 43 de miliarde de lei de pe piaţa internă. Dar a mers şi pe pieţele internaţionale în ultimii trei ani de zile. S-au împrumutat în euro în 2017 de 2,75 de miliarde; în 2018 s-a împrumutat în euro 2 miliarde şi în dolari 1,2 miliarde, iar anul trecut s-a împrumutat 5 miliarde de euro pe pieţe internaţionale. Problema nu a fost că s-a împrumutat, şi eu am tot discutat despre aceste împrumuturi în ultimii ani, problema era că se împrumuta la dobânzi în creştere de la un an la altul. De ce a trebuit să împrumute PSD sumele acestea, aproape 230 de miliarde de lei în ultimii trei ani de zile? Pentru că a crescut deficitul în fiecare an", a mai afirmat domnul Cîţu.

Deficitul a crescut constant în fiecare dintre cei trei ani, iar dacă la 10 luni în 2016, deficitul era de un miliard de lei, în 2017 la 10 luni a urcat la 10 miliarde de lei, în 2018 la 10 luni la 20 de miliarde de lei, iar în 2019 la 10 luni la 29 de miliarde de lei, a subliniat ministrul de resort, explicând: "Aceşti bani a trebuit să fie finanţaţi de fiecare dată. Când ai un buget cu deficit trebuie să-l acoperi de undeva, trebuie să te împrumuţi. Deci asta a fost o politică pe care a avut-o PSD. Problema a fost că în fiecare an s-a împrumutat tot mai scump. Când PSD a preluat guvernarea, dobânzile erau de 0,87%, gândiţi-vă, erau de sub un procent pe termen scurt şi 2 şi ceva la sută pe termen lung. Au ajuns cu dobânzile la 5%. De când am preluat această guvernare, noi ne împrumutăm în fiecare lună mai ieftin, iar fiecare împrumut pe care l-am făcut pe pieţe a fost mai ieftin. Anul trecut au fost economii de aproape 600 milioane de lei la buget la dobânzi, iar de la începutul anului fiecare împrumut pe care l-am luat a fost mai ieftin decât ce era piaţa la momentul respectiv, deci reuşim să ne împrumutăm în timp real mai ieftin decât piaţa şi mai ieftin decât anterior".

Florin Cîţu a subliniat că acesta este un semn că investitorii au încredere în Guvern, menţionând că pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice (MFP) este publicat necesarul de împrumuturi pentru anul 2020, de 87 miliarde de lei.

"Am spus de ce avem nevoie de aceşti bani, ca în fiecare an, o parte - pentru deficitul bugetar şi cu restul plătim ceea ce vine din urmă. Dacă am avea surplus bugetar, nu am avea nicio problemă, dar dacă în loc de surplus avem deficit, plătim un împrumut din alte împrumuturi. Dacă vrem să reducem datoria publică, este important să ţintim echilibrul bugetar, aşadar ceea ce noi împrumutăm astăzi reprezintă deficitul bugetar pentru 2020 şi ceea ce vine din urmă", a mai precizat ministrul Finanţelor Publice.

Conform domniei sale, cu aceşti bani statul plăteşte, în fiecare lună, aproximativ 11 miliarde de lei - pensii şi ajutoare sociale, circa 10 miliarde de lei - salarii, 4 miliarde de lei - medicamente şi alte bunuri şi servicii şi 1 miliard de lei - subvenţia în avans pentru agricultori.

Emisiunea de euroobligaţiuni lansată săptămâna trecută de Ministerul Finanţelor Publice pe pieţele externe a atras cel mai mare volum de finanţare într-o singură tranzacţie cu primă de emisiune negativă; cea mai mare cerere înregistrată vreodată la o emisiune din partea investitorilor înainte de stabilirea costului final al emisiunii (cu ordine de peste 12 miliarde de euro).La închiderea emisiunii nivelul cererii s-a situat de asemenea la un nivel record, de 9,6 miliarde euro, emisiunea fiind supra subscrisă în final de peste 3 ori, cu o participare din partea unui număr de peste 500 de investitori; cea mai mare reducere a costului faţă de nivelul iniţial lansat în piaţă, de 30 puncte de bază. Randamentul de 2,025%pentru tranşa de 12 ani este cel mai scăzut randament obţinut vreodată de România pentru această maturitate; prin randamentele titlurilor de stat lansate in ianuarie 2020 s-a realizat o economie de circa 16,6 milioane de euro pentru emisiunea cu maturitatea de 12 ani si 4,4 milioane de euro pentru emisiunea cu maturitatea de 30 ani, arată un comunicat transmis, ieri, de MFP.

Potrivit ministerului de resort, fondurile aferente emisiunii de euroobligaţiuni lansate de MFP pe pieţele externe în data 21 ianuarie, în valoare totală de 3 miliarde euro, au fost încasate marţi, 28 ianuarie.

Emisiunea a fost realizată în două tranşe, din care 1,4 miliarde de euro cu maturitatea de 12 ani, cu un randament de 2,025% şi o dobândă de 2,000% pe an şi 1,6 miliarde de euro cu maturitatea de 30 ani, cu un randament de 3,391% şi o dobândăde 3,375% pe an, mai indică MFP.

Tranşa cu maturitatea cea mai lungă, pe termen de 30 de ani, a fost acoperită în proporţie de peste 75% de marii investitori activi pe pieţele internaţionale de capital - SUA, Germania şi Marea Britanie.

Tranzacţia face parte din planul de finanţare de pe pieţele externe aferent anului 2020, în conformitate cu OUG nr. 64/2007 privind datoria publică. Potrivit Programului indicativ de emisiuni de titluri de stat aferent anului 2020, publicat pe site-ul MFP, valoarea sumelor planificate a fi atrase în anul 2020 de pe pieţele externe prin emisiuni de euroobligaţiuni, operaţiuni de răscumpărare anticipată şi preschimbare parţială a unor serii de euroobligaţiuni existente, plasamente private şi prin trageri din împrumuturi contractate de la instituţii financiare internaţionale, este estimată la un nivel de până la 6 miliarde de euro, mai notează comunicatul citat.