Misiunea FMI va sosi la Bucureşti pe 20 octombrie

Cea de-a şasea misiune de evaluare a performanţelor economice ale României în conformitate cu prevederile Acordului Stand-By şi ale Scrisorii Suplimentare de Intenţie va sosi la Bucureşti miercuri, 20 octombrie, şi va rămâne în Capitala României până pe 1 sau 2 noiembrie, a declarat ieri, reprezentantul României la FMI, Mihai Tănăsescu, fost ministru de finanţe, citat de Agerpres.

"În conformitate cu situaţia care există azi, vizita misiunii FMI la Bucureşti este prevăzută să înceapă pe 20 octombrie şi să dureze până la începutul lunii noiembrie, respectiv 1 sau 2 noiembrie", a spus reprezentantul României la FMI, care a mai adăugat că "discuţiile vor fi focalizate pe modul în care România şi-a îndeplinit performanţele la sfârşitul lunii septembrie, în conformitate cu prevederile din actualul acord, atât cel cu Comisia Europeană, cât şi cel cu FMI şi cu Banca Mondială.

Probabil că vor exista şi discuţii preliminare referitor la principalele aspecte ale unei potenţiale viitoare cooperări între România şi FMI, precum şi principalele sectoare care vor fi avute în vedere, dacă această colaborare se va materializa, la începutul anului viitor", a afirmat fostul minis-tru de finanţe.

Mihai Tănăsescu a mai precizat că nu este acum luată în considerare o eventuală modificare a programului misiunii FMI, în contextul anunţării de către sindicatele din România a unor acţiuni care ar putea culmina cu solicitarea demisiei guvernului. "Pes-te tot în Europa sunt mişcări sociale, nu numai în România. Uitaţi-vă la ce se întâmplă în Grecia, în Franţa, în Spania şi în multe alte ţări. În condiţiile crizei globale, există o nemulţumire socială foarte puternică, dar politicul are un rol important în a comunica mai bine şi în a explica de ce sunt necesare respectivele măsuri de restructurare", a spus Mihai Tănăsescu.

Fostul ministru de finanţe a explicat că prin intermediul acestor măsuri trebuie să se creeze un alt tip de gândire. Există mai multe provocări cu care se confruntă Europa: o regândire a modului în care se realizea-ză creşterea economică, pentru a se preveni viitoare cicluri de creşteri puternice cu crize puternice şi, nu în ultimul rând, restaurarea sustenabilităţii fiscale.

"Cheltuielile publice trebuie să fie restructurate, deficitele trebuie să fie redimensionate, astfel încât ţările să poată avea acces către piaţa de capital, pentru a-şi putea finanţa deficitele în mod corect şi constant. Fără reforme structurale şi fără a revedea modul în care se colectează veniturile şi se efectuează cheltuielile, fără o reformă profundă a sectorului bugetar, este limpede că Europa nu-şi va putea reveni foarte curând", a explicat Mihai Tănăsescu.

Reprezentantul României la FMI a mai subliniat că "România nu mai are nevoie acum de un alt împrumut de la FMI. Următorul acord al Româ-niei cu FMI, care ar putea fi semnat în lunile următoare, va ţine cont de aplicarea reformelor structurale, de necesitatea de a întări capacitatea instituţiilor de a atrage fonduri europene şi de a reuşi o consolidare fiscală corectă.

Aceste măsuri nu înseamnă că trebuie luaţi şi bani de la FMI, dar dacă apar nevoi urgente, există o sumă dis-ponibilă care poate fi atrasă. Acesta ar fi conceptul unui acord de tip stand-by, dar de tip precaut", a spus Mihai Tănăsescu. În baza acestui acord ar putea fi crescută eficienţa în sectoare precum cel al întreprinderilor de stat, al educaţiei şi sănătăţii. "Aceste reforme necesită un sprijin, atât din partea FMI, cât şi a Comisiei Europene, scopul final fiind ca economiile rezultate să poată fi folosite mai bine pentru infrastructură şi alte investiţii, pentru dezvoltare şi cofinanţare la fondurile europene, astfel încât în România să se schimbe modelul de creştere economică, pentru a se face trecerea de la non-tradable, la tradable, într-o perspectivă de câţiva ani de zile", a precizat reprezentantul României la FMI.

România a încasat, până în prezent, 11,27 miliarde de euro de la FMI, din cadrul unui împrumut total de 13,15 miliarde de euro, la care se adaugă cele 3,5 miliarde de euro primite de la CE, dintr-un împrumut de 5 miliarde de euro, precum şi 300 de milioane de euro de la Banca Mondială.

Pachetul total de sprijin pentru România, convenit pe 4 mai 2009 cu marii finanţatori mondiali, se ridică, în total, la 20 de miliarde de euro.