Mugur Isărescu: "Băncile trebuie să evite împovărarea debitorilor buni"

Băncile trebuie să direcţioneze resursele disponibile pentru creditare către investiţii productive, evitând împovărarea debitorilor de calitate cu costurile generate de alocările eronate din trecut, a declarat astăzi guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, în cadrul conferinţa The Economist "The EU-Southeast Europe Summit - On the road to stability and growth".

Potrivit domniei sale, mai ales într-o perioadă de ajustare a bilanţurilor, calitatea alocării creditului trebuie să fie mai importantă decât volumul acestuia, iar o astfel de abordare, în concordanţă cu perspectiva pe termen lung, generează acele câştiguri de productivitate care sunt esenţiale pentru ca creditul, investiţiile şi productivitatea să se alimenteze reciproc şi să înscrie de o manieră sustenabilă economiile pe o spirală ascendentă, din care toată lumea ar avea de câştigat.

"Este puţin probabil ca, pe termen scurt, să asistăm la o răsturnare spectaculoasă a situaţiei în ceea ce priveşte creditarea. (...) Eu sunt de părere că, mai ales într-o perioadă de ajustare a bilanţurilor, calitatea alocării resurselor de creditare este mai importantă decât cantitatea. Pentru a putea împinge economia pe o traiectorie de creştere auto-susţinută, cred că este necesar ca băncile să direcţioneze resursele disponibile pentru creditare către investiţii productive, evitând împovărarea debitorilor de calitate cu costuri generate de alocările eronate din trecut. O astfel de abordare generează acele câştiguri de productivitate care sunt esenţiale pentru ca productivitatea, investiţiile şi creditul să se alimenteze reciproc şi să se înscrie de o manieră sustenabilă pe o spirală ascendentă, din care toată lumea ar avea de câştigat", a explicat Isărescu, la Summit.

De asemenea, domnia sa a vorbit şi despre pericolul pe care îl reprezintă o dezintermediere accelerată asupra perspectivelor de creştere a economiei Româneşti.

"Dezintermedierea, tranziţia de la creditul în valută, dominant, spre un echilibru între creditul în valută şi cel în monedă locală trebuie, sau sperăm, să se deruleze într-o manieră ordonată, fără forţarea unei reduceri agresive a raportului credite - depozite, care ar genera o constrângere excesivă la nivelul ofertei de credite şi, pe cale de consecinţă, la adresa creşterii economice a României. Avem o ajustare fiscală majoră, pe care trebuie să o continuăm. Dacă peste această ajustare fiscală se suprapune un proces necontrolat de retragere a capitalului străin, România cu greu poate să crească", a avertizat guvernatorul BNR.

Isărescu a precizat că finanţarea externă de la băncile mamă a scăzut cu aproximativ 9 miliarde de euro în cinci ani şi că, doar în anul 2013, s-a înregistrat o treime din această scădere, aspect care trebuie luat în calcul în momentul în care se discută despre încetinirea creşterii economice, având în vedere că această evoluţie s-a suprapus peste un 'proces de ajustare fiscală destul de ambiţios'.

Guvernatorul băncii centrale a mai spus că, în privinţa creditări în valută, care a explodat în perioada pre-criză, s-a ajuns la un capăt de drum. "Eu nu spun adio creditului în valută, dar eu cred că suntem la capătul unui drum în care creditul în valută era dominant. Eu spun adio debalansării, unui dezechilibru masiv între creditarea în monedă locală şi creditare în valută. În România, ponderea creditului în valută a scăzut după multă vreme sub 60%, iar prognoza noastră este că se duce chiar sub 50%, ceea ce reprezintă o evoluţie pozitivă", a mai spus Mugur Isărescu.

El a adăugat că sistemul bancar din România şi-a menţinut un grad de capitalizare confortabil, de 17%, peste cel de dinaintea declanşării crizei.

Summitul Uniunii Europene pentru Europa de Sud-Est - "Pe drumul spre stabilitate şi creştere", organizat la Bucureşti de publicaţia The Economist, dezbate astăzi perspectivele economice ale regiunii.