MUGUR ISĂRESCU, BNR: "Rata inflaţiei s-a temperat în trimestrul al treilea"

Banca Naţională a României (BNR) şi-a lăsat neschimbată prognoza de inflaţie la 3,5% pentru finalul acestui an şi a revizuit în creştere la 2,9% de la 2,7% rata inflaţiei estimată pentru finalul anului viitor, a anunţat, ieri, Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, într-o conferinţă de presă în care a prezentat Raportul trimestrial asupra inflaţiei.

Domnia sa a declarat: "Pentru sfârşitul acestui an păstrăm prognoza de 3,5%, cu unele riscuri, iar pentru decembrie 2019, prognoza anterioară era de 2,7%, acum este 2,9%. Esenţial este că de la începutul anului 2019 şi până la octombrie 2020, rata inflaţiei se poziţionează şi rămâne în jumătatea superioară a ţintei".

Potrivit raportului, principalii determinanţi care pun presiune pe inflaţie sunt: creşterea preţului legumelor, în special cartofi, pe fondul unei recolte deficitare; scumpirea gazelor naturale şi majorarea cotei de achiziţie a certificatelor verzi, de la 1 august.

În acelaşi timp, determinanţi care contribuie la stabilizarea ratei inflaţiei sunt: reducerea tarifului energiei electrice, aprecierea uşoară a monedei naţionale în raport cu moneda euro, atenuarea creşterii veniturilor salariale şi ajustarea aşteptărilor agenţilor economici privind evoluţia pe termen scurt a preţurilor.

Oficialul BNR a atras atenţia asupra preţului ţiţeiului la nivel internaţional, ca factor care ar putea să cauzeze o abatere a inflaţiei de la ţintă: "Unde am putea să greşim este acolo unde mai greşesc şi alţii, unul dintre punctele cu grad mare de imponderabil este preţul ţiţeiului. Vedeţi cum a evoluat el şi care erau prognozele internaţionale. În 2015 nu se gândea nimeni că până în 2017 o să depăşească 50 (n.r. dolari pe baril) şi cam toate prognozele pe care le-am luat în considerare arată că preţul ţiţeiului, care acum se apropie de 80 de dolari pe baril, va scădea spre 70 de dolari. Dacă se va duce spre 80, datele noastre se schimbă, întrucât trans-miterea preţului internaţional al ţiţeiului asupra preţului intern al benzinei şi motorinei la pompă este extrem de rapidă în România, se face aproape automat".

Preţurile administrate, una dintre principalele surse de accelerare a inflaţiei în ultimul an, şi-au întrerupt tendinţa ascendentă în trimestrul trei, conform datelor băncii centrale.

"Alte componente exogene, care nu ţin de noi, sunt preţurile administrate. Aici, cu toate că preţurile administrate ar trebui să fie partea cel mai uşor de previzionat în materie de componente a indicelui preţului de consum, la noi a ajuns partea cu cele mai mari surprize, şi în sus şi în jos. În vară am avut surpriza, de exemplu, cu preţul energiei electrice care s-a redus, apoi s-a compensat, acum se tot vorbeşte de preţul gazelor. Acum avem şi impactul mediul anual al certificatelor verzi, greu de calculat şi de previzionat, nici nu vreau să comentez", a afirmat oficialul BNR.

Potrivit guvernatorului, creşterea economică se duce treptat către o corecţie minoră, creşterea PIB îndreptându-se către creşterea potenţială. Totodată, consumul final a înregistrat o temperare, în contextul unor venituri salariale reale mai moderate.

Referitor la fluctuaţiile cursului de schimb, domnul Isărescu a afirmat: "Am observat o remarcabilă stabilitate în acest an, într-o perioadă de mari turbulenţe, atât interne şi internaţionale, cu majorări semnificative la preţurile în zona euro. Această stabilitate a temperat şi mişcările de preţuri".

În ceea ce priveşte piaţa muncii, guvernatorul BNR a declarat: "Condiţiile de pe piaţa muncii rămân tensionate, este o preocupare pentru toţi (...). Tensiunile de pe piaţa muncii pot împinge salariile în sus dincolo de creşterea de productivitate. (...) Există o necorelare îngrijorătoare a calificărilor pe piaţa muncii, nu se corelează calificările cu nevoile angajatorilor. Efectivele de salariaţi sunt insuficiente", a spus Mugur Isărescu.

Acesta a adăugat: "Avem o temperare a deficitului extern pe care trebuie să o păstrăm. Însă din datele noastre există în continuare o presiune asupra echilibrului extern, iar această presiune persistă; nu este loc de culcat pe o ureche. În sensul că simţim o erodare a competitivităţii. O simţim din discuţii cu mediul de afaceri, dar o vedem şi în cifre. Creşterile salariale, dacă nu sunt corelate cu creşterile de productivitate, duc bineînţeles la pierderea de competitivitate".

În legătură cu activitatea investiţională, Mugur Isărescu a arătat că ţara noastră a făcut progrese insuficiente din moment ce se află sub Bulgaria, Cehia, Ungaria şi Polonia în ceea ce priveşte investiţiile în infrastructură, acestea inhibând creşterea economică.

Potrivit aşteptărilor analiştilor bancari, rata inflaţiei peste un an va fi de puţin peste 3%, iar la 2 ani puţin sub 3%, nivelul optim estimat pentru economia românească de către BNR fiind circa 3,5%.

Mugur Isărescu a mai spus că Banca Naţională nu prognozează o inflaţie mai mică de 2%, în afara unor decizii precum reducerea TVA.

"Se reduce TVA şi ne pomenim cu inflaţia că se duce din nou sub 2%, cum am ajuns la inflaţie negativă în 2016 şi 2015. Dar în lipsa unor asemenea decizii, este o economie de catching-up, care aleargă să-i prindă pe alţii din urmă. Într-o astfel de economie, ai inflaţie mai mare, este inevitabil. De exemplu, majorările salariale din servicii; te duci spre o zonă în care serviciile sunt tot mai scumpe. Nu va fi o egalizare (n.r. a salariilor) de pe azi pe mâine, ci pe termen lung. Vom fi încă vreo zece ani de acum înainte în această postură, de economie care aleargă şi încearcă să recupereze decalajele", a explicat guvernatorul.