MUGUR ISĂRESCU: "Dacă nu reglementăm criptomonedele, vom avea un fel de Caritas sau FNI"

• Un sistem bancar care scapă de sub control şi care ar putea să fie sursa unei noi crize economice reprezintă un pericol actual, potrivit lui Daniel Dăianu

Monedele virtuale nu pot fi oprite, dar pot fi reglementate, altfel ne putem trezi cu un fel de Caritas sau FNI, a afirmat, ieri, guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu.

Domnia sa a declarat: "Nu avem cum să le oprim (n.r. criptomonedele) pentru că e tehnologie aici şi ea vine cu rapiditate, cu o grămadă de avantaje, dar să încercăm să le reglementăm, aşa cum spune şi Banca Centrală Europeană. Aceasta este şi poziţia noastră. Altfel ne vom pomeni şi în acest domeniu, şi scuzaţi-mi comparaţia, cu un fel de Caritas, cu un fel de FNI, după care se vor căuta vinovaţi. Şi vinovaţii de regulă în asemenea escrocherii - că sunt interne, internaţionale - tot timpul trebuie să fie cei care au încercat să reglementeze şi nu au putut sau nu au reglementat la timp sau au reglementat cu întârziere".

Academicianul Daniel Dăianu semnalează, în cartea sa, lansată ieri, că unul dintre pericolele actuale este cel al unui sistem bancar care scapă de sub control şi care ar putea să fie sursa unei noi crize economice, potrivit guvernatorului.

Făcând referire la situaţia din 2008, Mugur Isărescu a precizat că "rezerva valutară ne-a salvat", norocul României fiind că a acumulat o rezervă importantă, iar BNR "nu a ţinut foarte mult la dogme, nu a lăsat cursul să fie free-floating".

Conform sursei citate, rezerva BNR a crescut pentru că banca centrală a cumpărat masiv valută când cursul tindea să se ducă spre 2 lei, iar BNR a reuşit să-l oprească la 3,2 lei, deşi ar fi ajutat mai mult nivelul de 3,5 lei.

La dezbaterea cu tema "10 ani de la izbucnirea Crizei Financiare", prilejuită de lansarea volumului academicianului Daniel Dăianu "Emerging Europe and the Great Recession", acesta a declarat că, la momentul începerii politicilor neconvenţionale de injecţie masivă de lichiditate, nu au fost anticipate efectele perfide şi nici durata crizei. Domnia sa a subliniat: "Aceste injecţii de lichiditate au declanşat un nou ciclu financiar, cu lichidităţi care s-au dus în economiile emergente, în defavoarea economiilor dezvoltate. La un moment dat, va veni o recesiune. Cine va avea robusteţe mai mare va fi mai bine pregătit să reziste. Consider că dacă lucrurile se vor deteriora excesiv se va reveni la programele de injecţie de lichiditate".

Acesta a completat că este important să nu existe explozii inflaţioniste în economia globală.

În opinia lui Valentin Lazea, economistul-şef al BNR, frica este singurul antidot al lăcomiei, în ceea ce priveşte activităţile sectorului bancar global: "Deşi soluţia la conceptul «too big to fail» este spargerea băncilor, domnul Daniel Dăianu constată, în mod ironic, o consolidare a sistemului bancar. De exemplu, pe data de 23 septembrie auzeam că germanii vor să consolideze Deutsche Bank cu Commerzbank. Întrebarea mea, este, când aceasta va intra în criză, cu cine o vor mai consolida?".

Referitor la programul de relaxare cantitativă (n.r. injecţii de lichiditate) promovat de băncile centrale ca soluţie la criza financiară, domnia sa consideră că atunci cânt aceste politici sunt prelungite prea mult, sunt rezolvate o serie de incendii parţiale creând o inundaţie.

"Focul s-a stins, dar oraşul este sub apă. Nu este lăsat să se întâmple procesul de distrugere creativă. Mai mult decât atât, relaxarea cantitativă prelungită are multe alte efecte negative, precum aplatizarea creşterii şi incertitudinea reluării creşterii. Întrebarea mea este dacă nu cumva o doză mai mare de durere este de preferat unei semi-dureri întinse la infinit", potrivit lui Valentin Lazea.

Acesta a conchis: "De 10 ani sunt încurajate investiţiile speculative şi creşterea datoriei publice şi private, descurajată economisirea, baza oricărei investiţii, iar tot de zece ani este stimulată creşterea inegalităţii sociale prin mecanisme bursiere. De aici populismul, extremismul şi toate -ismele cu care ne confruntăm. Consider că se poate face o legătură între relaxarea cantitativă şi recrudescenţa -ismelor".

Prezentă în cadrul aceleiaşi dezbateri, Aura Gabriela Socol, profesor la Academia de Studii Economice, a spus: "Există cel puţin două moşteniri ale crizei financiare din 2008. Prima este un sistem financiar încă miop. Sistemul financiar este, atât în Europa cât şi în Statele Unite, ataşat caştigului pe termen scurt. Acest lucru se întâmplă pentru că, în această perioadă, în majoritatea discuţiilor legate de aspectul declanşator al crizei, s-a insistat foarte mult pe componenta preventivă. S-a trecut de la dereglementare, la reglementare excesivă, s-au pus restricţii pe restricţii, reguli peste reguli, în aşa fel încât pieţele financiare să nu mai facă ce au făcut până acum, ceea ce este bine. Dar soluţia structurală ar fi fost reorientarea pieţelor financiare către rolul lor de bază, respectiv de intermediar între economii şi investiţii, cu accent pe investiţiile pe termen lung".

Potrivit doamnei profesor, a doua moştenire a crizei financiare este adâncirea inegalităţii dintre şi între ţări, dar şi polarizarea socială la niveluri nemaiîntâlnite. Domnia sa a spus: "Rapoarte oficiale indică la 10 ani după criză, aceste două riscuri, polarizarea socială şi creşterea inegalităţii, ca fiind cele mai importante riscuri la nivel global. Două elemente sunt amintite, anume ritmul lent de revenire economică şi politicile economice, în sensul sprijinirii excesive pe politica monetară, care iniţial a fost o soluţie temporară, dar s-a transformat într-o soluţie permanentă".

În legătură cu aderarea ţării noastre la zona euro, doamna profesor consideră că ne lipseşte credibilitatea, atât pe plan intern cât şi pe plan extern, dar şi consistenţa pe termen mediu şi lung în ceea ce priveşte politicile economice.

Opinia Cititorului ( 1 )

1. Oare de ce?
(mesaj trimis de Dan Coe în data de 25.09.2018, 06:18)
Criptomonedele nu vor fi reglementate prea curand, n-are nimeni interesul.
Intersul bancilor e ca banii, indiferent de provenienta, dupa ce au fost prespalati, sa intre in circuitul lor. Stie cineva cati bani negri/albiti au fost "injectati" in sistemul bancar dupa criza? Competitia pe piata financiara e tot mai acerba, iar principala preocuparea a competitorilor e sa descopere noi mijloace de crestere a profitului pe cai mai de graba neortodoxe(inca insuficient reglementate).