MUGUR ISĂRESCU, GUVERNATORUL BĂNCII CENTRALE: Relaxarea salarială pune în pericol ţinta de inflaţie

Banca Centrală are o problemă în plus ca să menţină inflaţia la nivelul pe care şi l-a propus de 7,5% pentru acest an, şi anume relaxarea salarială. Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale, a declarat, ieri, că relaxarea salarială preconizată în contextul grevelor îndepărtează orizontul de timp în care BNR va utiliza "metodele neortodoxe" (măsuri administrative de plafonare a creditului în valută) în relaţia cu băncile comerciale. Totuşi, Mugur Isărescu a precizat că aces-te măsuri sînt tranzitorii şi vor fi folosite pînă cînd alte instrumente de politici monetare (precum dobînzile) vor putea fi utilizate eficient la temperarea cererii agregate.

Guvernatorul BNR consideră că riscurile cele mai mari de neatingere a ţintei de inflaţie vin din partea preţurilor adminis-trate: în special la gazele naturale.

Pentru anul viitor, Banca Centrală nu are acum în vedere o reevaluare a ţintei de inflaţie şi, dacă va exista, aceasta se va produce doar în urma discuţiei cu Guvernul, a declarat viceguvernatorul BNR, Cristian Popa.

• Persistă excesul de cerere pe piaţă şi intrările abundente de capital

Procesul de dezinflaţie a fost reluat în trimestrul al treilea pe fondul scăderii dinamicii preţurilor administrate şi al aprecierii nominale a monedei naţionale, a precizat şeful BNR. Procesul întîmpină încă dificultăţi din cauza persistenţei excesului de cerere, a intrărilor abundente de capital şi a deteriorării anticipaţiilor inflaţioniste.

Excesul de cerere cu impact deosebit asupra inflaţiei este determinat de creşterea veniturilor, a gradului de îndatorare a sectorului privat, precum şi de intrările de capital de diverse tipuri.

Creşterea gradului de îndatorare a fost posibilă datorită condiţiilor favorabile de acces la finanţări bancare şi nebancare, consideră Mugur Isărescu. Domnia sa a adăugat că aceste surse sînt normale, dar trebuie ţinute sub control.

Masa creditului în valută se menţine mare, apreciază guvernatorul BNR, iar ultimele măsuri de limitare a creditului în valută vor face doar ca ponderea acestuia în total credite să se menţină, nu să scadă. În plus, băncile comerciale care nu mai puteau acorda credite în valută s-au recapitalizat şi pot acorda şi în continuare astfel de credite.

Intrările de capital străin accentuează excesul de cerere pe termen scurt. Totuşi, intrările de valută pentru investiţii străine pe termen lung au un impact pozitiv asupra economiei prin creşterea Produsului Intren Brut (PIB) potenţial şi îmbunătăţirea productivităţii, consideră guvernatorul BNR.

Capitalurile străine sînt atrase de economia noastră pentru că aceasta are perspective bune de dezvoltare, prima de risc s-a redus, iar diferenţialul de dobînzi este atractiv.

Mugur Isărescu a declarat că majorarea dobînzii FED din ultima perioadă poate contribui pozitiv la îndepărtarea de ţara noas-tră a fondurilor speculative.

• Ţinta de inflaţie are cîţiva duşmani

BNR apreciază că principalele incertitudini privind evoluţia preţurilor ţin de dinamica viitoa-re a preţurilor administrate, de evoluţia condiţiilor naturale, cu influenţă asupra preţurilor produselor alimentare şi de configuraţia viitoare a politicii fiscale, a veniturilor, pe plan intern.

Pe plan extern, ţinta de inflaţie este ameninţată de tendinţa preţurilor unor materii prime (petrol, gaze naturale) şi de evoluţia cursului de schimb euro - dolar.

Clauzele de exonerare definite de BNR în politica de ţintire a inflaţiei arată că ţinta e influenţată foarte mult de factori externi, care nu ţin de BNR, apreciază Mugur Isărescu.

În plus, clauzele de exonerare nu sînt un gest de neputinţă şi nici o relaxare a politicii monetare, susţine şeful BNR. Ele arată că sînt anumite componente tehnice care pot acţiona imediat în economie în sensul majorării preţurilor la produsele de consum, pe cînd politicile monetare au efect în trei - şase luni, a explicat Mugur Isărescu.