MUGUR ISĂRESCU: "Pentru prima dată în istoria postdecembristă, Banca Centrală a identificat un risc sistemic sever"

Actualizare 15:52 BNR: "Numărul şi volumul creditelor în franci elveţieni s-au redus, în 2015, cu 20% faţă de 2014"

Numărul şi volumul creditelor în franci elveţieni s-au redus, în 2015, cu 20% faţă de 2014, ajungând la 60.429 de contracte în decembrie 2015, iar 17.400 de contracte au fost supuse conversiei, arată Raportul asupra stabilităţii financiare publicat pe site-ul Băncii Naţionale a României.

Potrivit raportului, scăderea numărului debitorilor cu credite în CHF a fost determinată de conversia din franci a acestor tipuri de credite (circa 17.400), ajungerea la scadenţă sau cesionarea unor portofolii de credite în CHF (scăderea menţionată ar fi fost mai pronunţată dacă unele bănci nu ar fi răscumpărat credite în CHF cesionate în trecut -circa 12.000), soluţionarea unui număr important de solicitări de restructurare primite de instituţiile de credit de la clienţi (peste 11.500).

"În 2015, 27.000 de credite în franci elveţieni au fost renegociate cu succes între clienţi şi bănci. Asta înseamnă o treime din stocul de credite în franci (conversie plus alte metode de restructurare/reeşalonare, n.r.). Însă considerăm că soluţii generaliste, care îşi propun să intervină în contractele de credit în mod retroactiv, afectează stabilitate şi predictibilitatea", a declarat viceguvernatorul BNR, Liviu Voinea, potrivit unor unor surse din media.

(S.A.)

----------

Actualizare 15:01 Liviu Voinea: "Programul Prima Casă şi-a făcut treaba şi poate să continue"

Programul Prima Casă şi-a făcut treaba şi poate să continue, mai ales că riscul creşterii bruşte a dobânzilor pe piaţa interbancară (ROBOR) este redus în lipsa altor evoluţii negative în economie, a declarat miercuri viceguvernatorul Băncii Naţionale a României, Liviu Voinea.

El a răspuns unei întrebări cu privire la faptul că în Raportul asupra stabilităţii financiare din octombrie 2015, BNR atrăgea atenţia asupra riscurilor pe care le presupun aceste împrumuturi.

"Analiza din raportul precedent era mult mai nuanţată. Una este să crească dobânda de la nivelul actual şi alta este să crească peste nivelul la care a fost luat creditul. Pentru că majoritatea celor care au luat credit prin Prima Casă au luat la alte dobânzi, în 2010, 2013, 2014. Dobânzile s-au dus în jos semnificativ în ultimul an, ultimul an şi jumătate. Mai mult, programul are nişte condiţii speciale: de avans, de dobândă (raportată la ROBOR, pe care Guvernul poate să o modifice), dar şi-a propus să îi ajute pe tineri şi pe cei cu venituri reduse să acceseze o casă şi eu cred că şi-a făcut treaba şi că poate să continue. Dar este o decizie a Guvernului, nu a BNR. Însă, din punct de vedere al riscurilor, am făcut analize de impact, dar impactul pentru debit este mult mai mic atunci când îl privim din perspectiva raportului dintre la cât ar ajunge dobânda dacă aceasta ar creşte şi dobânda la care a luat efectiv creditul. Dar, un şoc pe latura dobânzii ROBOR nu poate avea loc în situaţia în care nu se întâmplă nimic altceva în economie. Cu un mix adecvat de politici economice, un astfel de şoc este o perspectivă destul de îndepărtată", a subliniat Voinea.

În raportul din octombrie 2015, BNR sublinia faptul că perioada lungă de creditare pe acest program creşte "senzitivitatea" la la rata dobânzii. În plus, gradul de îndatorare este mai ridicat comparativ cu debitorii cu credite imobiliare care nu au apelat la program, din cauza avansului mai mic suportat (minim 5% la Prima Casă, minim 15% la ipotecarele clasice în lei).

"Este utilă o analizare a utilităţii măsurii programului «Prima Casa», acordat în condiţiile actuale, şi a contextului în care acesta mai aduce o valoare adăugată superioară vulnerabilităţilor pe care le creează. În perioada următoare, riscurile creditelor acordate prin acest program s-ar putea majora în eventualitatea creşterii ratei dobânzii. O analiză de senzitivitate a gradului de îndatorare la o creştere a ratei dobânzii indică un efect important în cazul creditelor acordate prin programul Prima Casa", se arată în Raportul asupra stabilităţii financiare publicat de BNR în octombrie.

(I.D.)

----

Actualizare 14:04 Liviu Voinea: "Riscurile asupra stabilităţii financiare din România au crescut ca număr şi intensitate în ultimele 6 luni"

România are o situaţie macroeconomică solidă, însă riscurile asupra stabilităţii financiare au crescut, atât ca număr, cât şi ca intensitate în ultimele şase luni, unele dintre acestea începând să se manifeste, a declarat astăzi Liviu Voinea, viceguvernator al Băncii Naţionale a României, potrivit unor surse din media.

"Stabilitatea financiară s-a menţinut robustă, dar riscurile au crescut, atât ca număr, cât şi ca intensitate. Din octombrie anul trecut până în prezent, au apărut două riscuri sistemice noi. Unul intern şi de o intensitate maximă, şi anume cadrul legislativ incert şi impredictibil în domeniul financiar-bancar, iar celălalt extern şi de intensitate ridicată - riscul privind posibila ieşire a Marii Britanii din Uniunea Europeană", a explicat Voinea, la prezentarea Raportului asupra stabilităţii financiare.

Potrivit acestuia, riscul sistemic intern nu se referă doar la Legea dării în plată, ci la suita de iniţiative legislative care îşi propun să intervină retroactiv în contractele de credit şi care afectează stabilitatea şi predictibilitatea cadrului legislativ, cu impact asupra stabilităţii financiare.

În plus, două dintre riscurile din raportul precedent sunt în prezent în creştere şi, practic, ele s-au şi materializat.

"Primul vizează revenirea pe plan intern la politici fiscale prociclice, materializat parţial prin adoptarea bugetului pe anul 2016, revenind la discuţia despre inversarea consolidării fiscale, cu implicaţii asupra sustenabilităţii deficitului bugetar şi în anul următor", a mai spus Voinea.

Conform acestuia, în 2010 - 2015, România a parcurs un proces greoi de consolidare fiscală, în care mai multe guverne, cu măsuri diferite, au mers în aceeaşi direcţie, de reducere a deficitelor de la an la an.

"Chiar s-a atins obiectivul bugetar pe termen mediu în avans, adică deficit structural de 1%. Însă, în 2016, deficitul bugetar în termeni cash, practic se dublează. Pe termeni ESA, contabilitatea de angajament a UE se triplează. Acestea sunt datele", a subliniat viceguvernatorul BNR.

Acesta a reamintit faptul că încă din raportul din octombrie 2015 a avertizat că "dacă mergem pe un deficit de 3% din PIB, pe termen mediu, ceea ce înseamnă nu mai mult de trei ani, datoria publică va depăşi pragul de alertă, şi, în acel moment, riscul de recesiune depăşeşte 50%". Pentru 2017, în absenţa altor măsuri fiscal-bugetare, deficitul bugetar, pe calculele CE, va fi de 3,8%, de va apropia chiar şi de 4%, a mai spus Voinea.

Un alt risc ce a început, deja, să se materializeze este şi cel privind divergenţa politicilor monetare ale principalelor bănci centrale, având în vedere că Rezerva Federală a dat drumul la ciclul de creştere a dobânzilor. "Avem şi un risc sistemic în scădere, respectiv riscul asociat creditelor în valută. Acesta este în scădere, întrucât creditele în lei au devenit majoritare în structura stocului de credite", a mai spus Voinea.

(S.A.)

-----------

Guvernatorul BNR Mugur Isărescu a declarat, astăzi, la prezentarea raportului asupra stabilităţii financiare că BNR, că pentru prima dată în istoria postdecembristă a României, Banca Centrală a identificat un risc sistemic sever, transmit surse din presă.

"În ultimele şase luni s-au intensificat iniţiativele care îşi propun să modifice retroactiv aspectele din sistemul bancar. Legea dării în plată este cea mai cunoscută. Toate propunerile privind cadrul legislativ în domeniul financiar bancar se concentrează într-un risc sistemic sever", a avertizat guvernatorul BNR.

Migur Isărescu a atras atenţia că există şi alte propuneri legislative care pot afecta serios stabilitatea, motivate şi de faptul că 2016 este un an electoral.

Guvernatorul a mai declarat astăzi: "Anumite propuneri legislative recente riscă să încalce dreptul de proprietate, să contrazică fundamentele unei economii de piaţă, să creeze instabilitate".