Nanu, MFP: O nouă relaxare BCE va ajuta emisiunile româneşti

Noile măsuri de relaxare monetară cantitativă din partea BCE vor avea un efect pozitiv pentru programul de împrumut al României pe pieţele internaţionale, în timp ce eventuala majorare a dobânzii din partea Fed nu va afecta randamentele pe termen lung, consideră şeful Trezoreriei, Ştefan Nanu.

Directorul Trezoreriei statului a declarat că România vizează în acest an exclusiv fnanţarea în euro de pe pieţele externe, menţionând că, în premieră, randamentele la obligaţiunile în lei pe termen de zece ani au ajuns mai jos decât randamentele obligaţiunilor cu scadenţă pe 12 ani în dolari.

Nanu a explicat că nu există o presiune pentru finanţarea bugetului, mai ales că se manifestă o cerere internă consistentă pentru titluri suverane. El a detaliat ulterior, în afara conferinţei, că deţinerile nerezidenţilor în titluri de stat denominate în lei se situează la circa 20% din totalul emisiunilor, potrivit Mediafax.

Mai mult, Finanţele au demarat procedura de selectare a intermediarilor pentru o primă emisiune de obligaţiuni destinate populaţiei, unde speră să obţină randamente apropiate de cele acceptate de bănci, având în vedere că aceste câştiguri nu sunt impozitate, precum veniturile obţinute în dobânzi.

Şeful Trezoreriei crede că atât o nouă relaxare monetară cantitativă din partea BCE, cât şi o majorare a dobânzii de politică monetară în SUA au fost deja incluse în preţurile cotate de investitori, inclusiv pentru eurobondurile rormâneşti.

El a explicat că o infuzie de lichiditate în zona euro ar ajuta la succesul următoarei emisiuni planificate de România pentru prima parte a acestui an, chiar dacă o astfel de măsură va duce şi la momente de volatilitate mai mare pe pieţe.

Majoritatea analiştilor intervievaţi de Bloomberg anticipează că BCE va lansa un program de achiziţii de obligaţiuni guvernamentale în valoare de 550 de miliarde de euro. Doi oficiali ai BCE au declarat, însă, miercuri că board-ul băncii centrale a propus achiziţii de 50 de miliarde de euro pe lună, până la sfârşitul anului 2016.

În ceea ce priveşte previzibilul anunţ al Fed privind debutul ciclului de creştere a dobânzilor în piaţa americană, Nanu susţine că nu va afecta randamentul obligaţiunilor pe termen lung, ci va avea impact exclusiv pe instrumente de împrumut pe termen scurt.

Directorul general al Trezoreriei a adăugat că România va viza o maturitate pentru următoarea emisiune de eurobonduri de 12 sau 15 ani, ceea ce ar reprezenta o premieră privind împrumuturile în moneda unică europeană.

El a reafirmat că selecţia intermediarilor noii emisiuni de obligaţiuni pe piaţa externă va ţine cont de activitatea ofertanţilor ca dealeri primari pe piaţa locală.

În urmă cu câteva zile, Diana Popescu, director în Ministerul Finanţelor, a declarat pentru Bloomberg că România intenţionează să vândă obligaţiuni pe pieţele externe în prima jumătate a acestui an şi încearcă să extindă maturitatea medie a datoriei prin vânzarea de eurobonduri cu termen de peste zece ani.

Aceasta nu a precizat suma pe care România vrea să o atragă în urma emisiunii de obligaţiuni.

România intenţionează să împrumute între 2,5 miliarde şi 3 miliarde de dolari de pe pieţele internaţionale în acest an, pentru a acoperi datoria suverană şi pentru a finanţa deficitul bugetar.

În luna octombrie a anului trecut, România a atras 1,5 miliarde de euro de pe pieţele internaţionale, prin vânzarea de obligaţiuni denominate în euro scadente la 10 ani, la un randament de 2,973% pe an, un nou minim istoric.

România pare că urmează exemplul Slovaciei, prima ţară din Europa de Est care a vândut eurobonduri în acest an, pe fondul scăderii randamentelor obligaţiunilor suverane. Slovacia a obţinut 1,5 miliarde de euro prin plasarea datoriei, randamentul obligaţiunilor situându-se la minimul record de 1,442%.

Randamentul obligaţiunilor guvernamentale denominate în euro ale României, cu termen în 2024, au urcat vineri cu 0,2 puncte procentuale, la 2,16%.

Guvernul român trebuie să plătească eurobonduri în valoare de 1 miliard de euro în luna martie, conform datelor Bloomberg.

România are în derulare un acord stand-by de 2 miliarde de euro cu FMI, care expiră în luna septembrie şi pe care autorităţile l-au tratat ca având caracter preventiv, fără să acceseze fonduri până în prezent. Scopul înţelegerii este de a proteja economia românească de eventuale şocuri pe pieţele financiare şi de a ajuta la reducerea costurilor de finanţare.