Negocierile privind soluţionarea crizei datoriilor, în impas

• Die Welt: Summitul liderilor UE ar putea fi amânat

Negocierile dintre liderii Europei - Franţa şi Germania - cu privire la modalităţile de soluţionare a crizei datoriilor din regiune, respectiv la planul care ar urma să fie adoptat în cadrul summitului din data de 23 octombrie, de la Bruxelles, par să fie tensionate.

Unele surse citate de presa internaţională afirmă că neînţelegerile sunt generate de rolul pe care ar urma să-l aibă Banca Centrală Europea-nă (BCE) în planurile de salvare a ţărilor cu probleme.

Cancelarul german Angela Merkel şi preşedintele Franţei, Nicolas Sarkozy, s-au întâlnit de urgenţă miercuri seara, la Frankfurt, însă nu au făcut nicio declaraţie după discuţii. Premierul luxemburghez Jean-Claude Juncker, care conduce grupul miniştrilor de finanţe din zona euro, a afirmat, ieri, că reuniunea liderilor europeni de miercuri seara, din Frank-furt, nu a adus rezolvarea diferenţelor de opinie.

"Încă derulăm întâlniri", a spus Juncker, adăugând că aceste reuniuni vor continua vineri şi sâmbătă.

De menţionat că publicaţia germană Die Welt informa ieri, citând surse apropiate coaliţiei de la Berlin, că guvernul german nu exclude amânarea summitului liderilor europeni, programat pentru 23 octombrie. Motivul pentru care Germania ia în calcul o posibilă amânare este stag-narea discuţiilor pentru majorarea capacităţii fondului de salvare EFSF.

Ministrul german de Finanţe, Wolfgang Schau-ble, a declarat că negocierile intense privind soluţiile menite să rezolve criza datoriilor se împiedică în câteva puncte, "dar nu din cauza Franţei şi Germaniei". Mai mult, Schauble a spus că poziţiile Parisului şi Berlinului "sunt în acord total", însă ele nu constituie, încă, o soluţie europeană.

"Germania şi Franţa au o responsabilitate de coordonare în Europa, care nu înlocuieşte negocierile dintre cele 17 ţări membre ale zonei euro", a precizat ministrul german.

• EFSF ar putea cumpăra obligaţiuni de pe piaţa secundară

Fondul European de Stabilitate Financiară (EFSF) va putea cumpăra obligaţiuni de pe piaţa secundară în anumite condiţii, ca să ţină sub control costurile de finanţare ale statelor din zona euro, potrivit unui document obţinut de Reuters.

Conform documentului, care va fi discutat astăzi de liderii europeni, EFSF va putea cumpăra obligaţiuni pe piaţa secundară folosind integral capacitatea de creditare de care dispune, odată ce un stat membru va solicita sprijin, iar cererea va fi aprobată de Banca Centrală Europeană şi de ministerele Finanţelor din zona euro. Documentul notează că vor fi eligibile numai ţările care îşi respectă angajamentele de reducere a deficitului bugetar conform legislaţiei bugetare a UE, Pactul de Creştere şi Stabilitate. Totodată, o ţară va avea nevoie de un istoric de costuri "rezonabile" de finanţare, va trebui să nu aibă probleme de insolvabilitate în sectorul bancar şi să-şi respecte angajamentele privind reducerea dezechilibrelor macroeconomice.

Comisia Europeană şi Banca Centrală Europeană vor pregăti un memorandum de înţelegere cu ţara care cere ajutor, potrivit documentului. Acesta mai arată că EFSF va putea apoi să vândă obligaţiunile înapoi pe piaţa secundară, odată ce preţurile cresc, sau va păstra titlurile până la maturitate, însă ar risca astfel să-şi scadă capacitatea de creditare.

Ţara emitentă va putea răscumpăra obligaţiunile de la EFSF înainte de scadenţă, ca să-şi reducă gradul de îndatorare, conform documentului.