English
După ce criza economică dintre 2008 şi 2012 zguduise temeliile lumii aşa cum fusese aceasta după căderea Zidului Berlinului, pandemia de Covid-19 a tulburat şi mai mult ordinea mondială pentru ca războiul din Ucraina să apară ca un sfârşit de epocă. Ne aflăm la o răscruce a Istoriei, iar evoluţia sau involuţia acesteia depinde de ieşirea din criza ucraineană.
Oricât de izolată ar fi Rusia pe plan mondial, aşa cum a părut s-o arate în mai multe rânduri votul pentru rezoluţiile Adunării Generale a ONU care condamnă agresiunea din Ucraina, ceea ce se numea în timpul Războiului Rece "Lumea a treia", statele din Africa şi America Latină în special, s-au abţinut, iar unii din liderii lor - cum a fost preşedintele Africii de Sud Cyril Ramaphosa - au criticat NATO pentru extinderea din Europa de Est care ar fi cauza războiului. Dar dacă rezoluţia ONU din 24 martie a fost votată de 140 de state, cinci state fiind împotrivă (Rusia, Belarus, Eritreea, Coreea de Nord şi Siria) şi 38 abţinându-se (8 state nevotând deloc), pe 7 aprilie, când Rusia a fost suspendată din Consiliul pentru Drepturile Omului al ONU, au votat în favoarea suspendării 93 de state, 58 s-au abţinut şi 24 au fost împotrivă. Aceste state - dintre care multe nu sunt regimuri autoritare, conform "Indexului democraţiei" al Economist Intelligence Unit (excepţie în cazul anumitor state africane), ci democraţii defectuoase (cele din America Latină, de exemplu) - şi-ar dori o altă ordine mondială.
Dacă în faţa unei agresiunii evidente şi neprovocate ca cea a Rusiei împotriva Ucrainei aceste state îşi revendică scrupule "morale", aceasta se datorează nu doar tiermondismului, ci şi unei puternice tradiţii anti-coloniale şi a unei reveniri agresive a Rusiei şi Chinei în politica regiunilor respective. Un bun exemplu este situaţia din Mali, unde, după doar o zi de la retragerea trupelor franceze care participau la Operaţiunea Barkhane din baza militară de la Gossi, pe 19 aprilie, armata franceză a filmat cu o dronă mercenari ruşi din gruparea Wagner care, imediat ce au fost instalaţi în locul francezilor de armata maliană, îngropau cadavre în apropierea bazei militare pentru a acuza Franţa că a organizat masacre şi a lăsat în urmă gropi comune.
La doar trei săptămâni de la descoperirea masacrului de la Bucea, ruşii deja regizau, cu ajutorul juntei militare de la Bamako, acuzarea Occidentului de crime de război. Doar că francezii au putut demonta din faşă operaţiunea de dezinformare a Rusiei, motiv pentru care Mali a acuzat armata franceză de "spionaj" şi "subversiune" atunci când a folosit o dronă pentru a filma mercenarii ruşi îngropând cadavre în apropierea bazei militare. Rusia este în plină ofensivă de recucerire a poziţiilor de influenţă deţinute de fosta URSS, dar şi de a contracara Occidentul în lume. Pentru că detaşamentele Wagner (create şi conduse de Evgheni Prigojin, "bucătarul lui Putin", al cărui nume conspirativ în serviciile secrete sovietice şi ruse a fost Wagner), după ce au jucat un rol important în sprijinul militar rus în susţinerea lui Bashar al-Assad, acţionează nu doar în Mali, ci peste tot în Africa.
Pe de altă parte tendinţele autoritariste, ilustrate de Vladimir Putin, sunt puternice nu doar în aşa-numitele state iliberale, ci şi în restul Europei sau în Statele Unite. În Uniunea Europeană, nu doar în Polonia şi Ungaria, ci în multe ale state, situaţia democraţiei s-a deteriorat. De altfel, în "Indexul democraţiei 2021" se constată că "la doi ani după ce lumea a auzit pentru prima dată despre Covid-19, pandemia de coronavirus a dus la extinderea uriaşă a puterii statului asupra vieţii oamenilor şi erodarea libertăţilor individuale". Pe de altă parte, în unele state, liderii iliberali care se află la putere deja de ceva vreme au profitat de războiul din Ucraina pentru a-şi întări şi mai mult puterea. Un puternic puseu post-democratic a cuprins lumea după 2010, dar alegerea lui Barack Obama ca preşedinte al Americii a camuflat această tendinţă, care odată cu Brexitul şi alegerea lui Donald Trump a devenit manifestă. La nivelul valorilor promovate, între Viktor Orbán, Jarosław Kaczyński sau Vladimir Putin diferenţele sunt infime. Dar restrângerea spaţiului civic şi limitarea libertăţii presei şi a opiniei nu sunt caracteristice doar acestor state. Le regăsim peste tot, de la Grecia şi Cipru la România, Croaţia sau Bulgaria. Nu mereu cu aceiaşi intensitate, dar mereu prezente. Şi în statele vestice, cu o democraţie consolidată, situaţia se degradează.
De soarta războiului din Ucraina depinde viitorul democraţiei liberale. Şi asta nu pentru că Ucraina ar fi vreo democraţie liberală consolidată, ci pentru că Rusia şi aliaţii săi mai mult sau mai puţin discreţi de peste tot văd în acest război o oportunitate pentru a înlătura ordinea mondială liberală. Şi pentru aceasta era nevoie de un război care să scoată de pe şine Europa şi America.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
1. fără titlu
(mesaj trimis de Sam Weller în data de 09.05.2022, 07:35)
1. Corect. Miza reală a confruntării blocului țărilor nord-altantice și aliații lor cu BRIC și aliații lor este actuala ordine mondială. Nu atât în ceea ce privește structura ei, ci mai ales în ceea ce privește componența nucleului dominant al acestuia. Trei rezultate sunt inegal posibile:
- înfrângerea NATO în Ucraina poate conduce la deplasarea centrului din regiunea Nord-Atlantică în Asia Pacific
- înfrângerea BRIC în Ucraina poate conduce la menținerea hegemoniei atlantice până la următoarea confruntare, posibil cu China în rolul principal sau prin proxy
- un compromis care să conducă la un sistem multipolar este deocamdată cea mai improbabilă, dar nu imposibilă variantă.
2. Incorect, procesul de restructurare a sistemului mondial nu are nicio legătură cu liberalismul și cu democrațiile politice naționale. Blocurile de state NU sunt democratice, așa cum nu este nici ONU, nici FMI, nici UE și, mai important, nu sunt nici piețele internaționale.
1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 09.05.2022, 11:24)
Daca UE nu este democratic, ci dictatura, asa cum "decretezi" aberatia de mai sus, inseamna ca esti "decat" un TROL rUSESC.
2. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 09.05.2022, 09:41)
Deși scopul declarat al mandatelor sale a fost reinstaurarea măreției Rusiei, președintele Vladimir Putin pare că face tot posibilul pentru a sabota singurul sector economic care conferă Moscovei statutul de superputere și care o ajută să finanțeze războiul din Ucraina: petrolul și gazele.
Practic, invadarea Ucrainei pune totul în pericol, scrie Politico. Publicația trece în revistă dezastrul provocat acestui sector economic de declanșarea sângerosului război din Ucraina.
Sancțiunile restricționează drastic accesul Rusiei la tehnologia și finanțele occidentale esențiale pentru a o ajuta să foreze petrol din câmpurile siberiene și arctice. În același timp, fuga companiilor occidentale din Rusia paralizează capacitatea sa de a produce gaz natural lichefiat ultra-lucrativ pentru următorul deceniu.
Rusia ar putea fi nevoită, de asemenea, să găsească noi piețe de vânzare. Uniunea Europeană vorbește deja despre acțiunea împotriva petrolului, în al șaselea pachet de sancțiuni din această săptămână. Țările își stabilesc deja obiective pe termen scurt pentru a pune capăt dependenței de petrolul și gazele rusești. Toate acestea nu fac decât să-i provoace lui Putin alte bătăi de cap.
Sofia Doneț, economist din Moscova, șefă la Renaissance Capital, a declarat că, în ciuda loviturii economice pe care o primește Rusia, sectorul petrolului și gazelor va primi, probabil, un sprijin financiar puternic din partea Kremlinului, în timp ce industria încearcă să se reorienteze către piețele asiatice. Dar ar putea exista și consecințe pe termen lung care umbresc perspectivele, inclusiv ostracizarea Rusiei de către piețele financiare globale.
„Este genul de stigmatizare care va funcționa”, a spus Doneț. „Chiar dacă sancțiunile vor fi eliminate la un moment dat, nu mă aștept ca vreun investitor să se întoarcă pe această piață prea curând”, spune aceasta.
China nu poate salva Rusia
„Trebuie să ne gândim că, în viitorul previzibil, livrările de energie către Occident vor fi reduse”, a spus președintele rus la începutul acestei luni, adăugând că Rusia va oferi resursele sale energetice în alte regiuni ale lumii”.
Dar acest lucru implică construirea de conducte și terminale de gaz natural lichefiat, pentru a redirecționa exporturile către Asia, iar Rusiei îi lipsesc banii și tehnologia pentru a finaliza rapid o astfel de schimbare. China nu poate absorbi toate volumele mari de energie consumată în Europa pentru a ajuta Kremlinul. În plus, cel mai mare cumpărător de țiței rus, Beijingul are propriile obiective strategice în păstrarea diverșilor furnizori.
Perspective sumbre pentru aurul negru
Deși presa s-a concentrat pe retragerea din Rusia a giganților din domeniul energiei precum Shell, BP și ExxonMobil, suspendarea acțiunilor companiilor de servicii petroliere – conduse de trioul Halliburton, Schlumberger și Baker Hughes, se va dovedi în cele din urmă mult mai importantă.
Asta pentru că, după o perioadă de glorie în anii 1980 și 1990, multe dintre câmpurile petroliere din vestul Siberiei sunt în declin.
Tehnicile dezvoltate și perfecționate de profesioniștii din Texas – cum ar fi folosirea roboților pilotați de la distanță pentru a găuri roca orizontal, ghidați de un software de imagistică de ultimă generație pentru a localiza și a împinge ultimele picături de petrol – se bazează pe tehnologia care are acum este supusă sancțiunilor.
Companiile de servicii petroliere au spus că nu vor prelua noi lucrări în Rusia, iar Halliburton a anunțat că intenționează să-și înceteze operațiunile existente în țară. Cele trei comanii au refuzat să detalieze amploarea și timpul rămas conform contractelor existente.
Analiști de la Rystad Energy susțin că rezultatul va fi o scădere cu între 4% și 7% pe an a producției de petrol rusesc.
Dacă firmele se retrag complet, asta „ar putea reduce producția rusă cu 10 chiar 15%. Și nu cred că e o exagerare”, afirmă analistul Daria Melnik.
„Forarea, producția, explorarea, toate acestea pot fi făcute și de către companii de servicii rusești, precum și de divizii ale celor mai mari producători de petrol, precum Rosneft și Surgutneftegaz”, a declarat analistul. Însă acest lucru va fi din ce în ce mai costisitor, deoarece va forța explorări în zone mai adânci, în subteran, sau în locuri mai îndepărtate, precum Arctica.
Conducte inutile
În cazul gazelor naturale, lucrurile stau cu totul altfel. „Majoritatea industriei gazelor chiar nu depinde de companii occidentale, cu excepția potențialului de finanțare”, a explicat Jonathan Stern, expert la Institutul de Studii Energetice din Oxford.
De asemenea, Rusia are mai multă siguranță când vine vorba de vânzarea gazelor, decât ale petrolului. Deocamdată, UE a exclus sancțiunile împotriva gazelor naturale, din care o mare parte vine prin conducte, în urma opoziției puternice din partea unor țări precum Germania și Ungaria.
În timp ce UE își analizează opțiunile cu privire la furnizarea de gaze naturale, Putin nu are capacitatea de a se muta rapid pe alte piețe. În loc să se concentreze pe tehnologia gazelor naturale lichefiate, strategia Rusiei a fost de a construi conducte costisitoare în Occident – Blue Stream, Yamal Europe, TurkStream, Nord Stream și recent înghețatul proiect Nord Stream 2.