Obiectivul internaţional al anului: eradicarea exploatării copiilor

Exploatarea copiilor reprezintă una dintre petele de pe obrazul acestei lumi. Aşa stând lucrurile, organismele internaţionale încearcă să mişte lucrurile în direcţia bună, chiar dacă s-a dovedit, adesea, că distanţa de la vorbe şi proiecte la fapte este foarte mare. Anul 2021 a fost declarat Anul internaţional pentru eliminarea muncii copiilor ("International Year for the Elimination of Child Labour"). La 25 iulie 2019, Adunarea Generală a Naţiunilor Unite a adoptat în mod unanim rezoluţia privind această decizie şi a cerut Organizaţiei Internaţionale a Muncii să preia iniţiativa implementării. Acest an internaţional constituie o ocazie ideală de a revigora eforturile de îndeplinire a punctului 8.7 din Obiectivele de dezvoltare ale mileniului. Acesta face apel la oprirea tuturor formelor de exploatare prin muncă a copiilor până în 2025. Mai exact, punctul 8.7 prevede: "Adoptarea de măsuri imediate şi eficiente pentru a eradica munca forţată, pentru a pune capăt sclaviei moderne şi traficului de fiinţe umane şi pentru a asigura interzicerea şi eliminarea celor mai grave forme ale muncii copiilor, inclusiv recrutarea şi utilizarea copiilor-soldaţi, şi până în 2025, eliminarea muncii copiilor în toate formele sale". La 1 iunie 1999, a avut loc, la Geneva, Conferinţa Generală a Organizaţiei Internaţionale a Muncii. Cu acel prilej, la data de 17 iunie, a fost adoptată Convenţia privind cele mai grave forme ale muncii copiilor. Documentul are la bază, printre altele: Convenţia şi Recomandarea privind vârsta minimă de angajare (1973); Rezoluţia privind eliminarea muncii copiilor, adoptată la Conferinţa Internaţională a Muncii la cea de-a 46-a sesiune a sa (1996); Convenţia drepturilor copilului, adoptată de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite (1989), precum şi Convenţia suplimentară a Naţiunilor Unite privind abolirea sclaviei, a comerţului cu sclavi şi a instituţiilor şi practicilor similar sclaviei (1956). Iniţiativa declarării anului 2021 ca An internaţional pentru eliminarea muncii copiilor este cu atât mai relevantă cu cât criza provocată de pandemia de COVID-19 riscă să ducă la intensificarea fenomenului. În acest sens, raportul "COVID-19 şi exploatarea copiilor prin muncă: o perioadă de criză ce impune luarea unor acţiuni" publicat de Organizaţia Internaţională a Muncii şi UNICEF atrage atenţia că "Odată cu scăderea vertiginoasă a veniturilor familiilor din cauza pandemiei, în lipsa sprijinului, multe dintre ele pot recurge la munca efectuată de copii". Tot mai multe state au adoptat, în ultimele două decenii, acte normative şi acţiuni practice care au descurajat exploatarea prin muncă a copiilor. Astfel, între 2000 şi 2016, numărul copiilor exploataţi a scăzut cu 38%, conform datelor Organizaţiei Internaţionale a Muncii. Totuşi, aproximativ 152 de milioane de copii cu vârste cuprinse între 5 şi 17 ani continuă să trudească în agricultură, minerit şi industrie. Nu mai puţin de 73 de milioane sunt obligaţi să muncească în condiţii deosebit de periculoase. Dintre aceştia, 48% au între 5 şi 11 ani; 28% - între 12 şi 14 ani, iar 24% între 15 şi 17 ani.Exploatarea prin muncă a copiilor se concentrează în principal în sectorul agricol (71%), incluzând pescuitul, silvicultura, zootehnia şi acvacultura, urmând apoi serviciile (17%) şi sectorul industrial, inclusiv minerit (12%).

Din păcate toate datele de mai sus arată că există preocupare legată de fenomenul exploatării copiilor, dar este foarte dificil ca acesta să fie eradicat la nivel global.