Board-ul FMI a aprobat, vineri, a patra revizuire a acordului stand-by cu România, astfel că va elibera cea de-a cincea tranşă din împrumut, în valoare de aproximativ 900 de milioane de euro. Banii urmează să intre, cel mai probabil, astăzi în contul Băncii Naţionale a României.
Mihai Tănăsescu, reprezentantul României la FMI, a declarat: "Consiliul Director a votat în unanimitate aprobarea celei de-a cincea tranşe pentru România. Semnalul este unul puternic, de susţinere a reformelor din Româ-nia, care urmează să fie implementate, şi de încredere în modul în care lucrurile se desfăşoară. Board-ul a aprobat şi derogarea cerută de România privind ţinta de arierate". Domnia sa a mai arătat că tranşa va fi eliberată cel mai probabil astăzi, sau cel târziu mâine.
Toţi banii vor ajunge la BNR, pentru acoperirea deficitului de balanţă, ceea ce reprezintă un alt semn de normalitate, a subliniat Tănăsescu, citat de Mediafax. Domnia sa a precizat că virările anterioare de la FMI către bugetul de stat au reprezentat o acţiune proactivă a Fondului, care a procedat similar şi cu alte state în această perioadă de criză, pentru susţinerea deficitelor temporare.
România a încheiat, în primăvara anului trecut, un acord de finanţare externă cu UE, FMI şi alte instituţii financiare internaţionale, în sumă totală de aproximativ 20 de miliarde de euro. Valoarea totală a finanţărilor virate României de către FMI, în cadrul împrumutului stand-by în sumă de circa 13 miliarde euro, este de peste 9,2 miliarde de euro, din care, pentru acoperirea deficitului bugetar, au fost utilizate circa 2,2 miliarde de euro. Diferenţa a intrat în rezervele BNR. De la începutul acordului, Guvernul a cerut derogare pentru ţinta de arierate la fiecare evaluare, nereuşind să se încadreze în valorile trimestriale asumate.
O misiune a FMI va sosi în România după data de 20 iulie, pentru evaluarea performanţelor economice ale autorităţilor române pe primul semestru, dar şi pentru analiza noilor prognoze pentru 2010 şi anii viitori. Printre indicatorii care vor fi analizaţi se regăseşte ţinta privind reducerea arieratelor statului către companii.