Cu mână întinsă, prin Europa

Caravana de atragere a unei sume de un miliard de euro de la bogaţii Europei demarează, astăzi, coordonată chiar de către Sebastian Vlădescu, ministrul finanţelor.

"Roadshow-ul" (n.r. tur de prezentare) pentru emisiunea de eurobonduri fusese programat iniţial pentru perioada 1 octombrie - 15 octombrie, însă criza politică a dat pes-te cap planurile ministerului, care a fost nevoit să amâne emisiunea, pentru un moment mai prielnic. Înainte de căderea guvernului Boc, MFP prevăzuse să lanseze pe pieţele externe o emisiune de eurobonduri, cu o valoare cuprinsă între 500 de milioane euro şi 1,5 miliarde euro, cu o maturitate între 5 şi 10 ani.

Cristian Popa, viceguvernatorul BNR, nu a putut fi contactat pentru eventuale declaraţii, el fiind deja plecat împreună cu echipa ministerului pentru turul de prezentare al emisiunii de eurobonduri în Europa.

Împreună cu cei trei intermediari - Deutsche Bank, EFG Eurobank şi HSBC Holdings, echipa sa încerca să vândă imaginea economiei noas-tre la Londra, Frankfurt şi în Elveţia, la Geneva sau Zürich. Harta "roadshow-ului" va trece prin cele mai importante ţări, dacă ne gândim că acolo sunt cei mai mari investitori financiari din Europa.

Unde se vor duce banii este încă o întrebare la care puţini se încumetă să răspundă.

Lucian Croitoru, consilierul Guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, ne-a spus că banii obţinuţi prin emisiunea de eurobonduri vor avea ca destinaţie certă Trezoreria, însă, mai departe, posibilităţile sunt numeroase.

"Ministerul are la dispoziţie mai multe variante, fie să dispună de acei bani pentru a-şi face plăţi diverse, unde este nevoie, fie să-i păstreze, pentru a-şi întări poziţia de negociere în viitoarele împrumuturi de pe piaţa internă", ne-a explicat domnul Croitoru.

Pe de altă parte, Daniel Dăianu, fost ministru al finanţelor, ne-a spus că turul de prezentare reprezintă o încercare destul de importantă, mai ales în condiţiile actuale care sunt destul de aride.

"Avem aranjamentele cu finanţatorii externi, ceea ce pentru România este un lucru benefic", ne-a spus domnul Dăianu. Întrebat dacă banii obţinuţi din emisiunea de eurobonduri vor fi direcţionaţi către acoperirea deficitului bugetar, domnia sa ne-a spus că finanţarea unui deficit nu se face cu o anume destinaţie, aşa că este impropriu spus că banii vor fi utilizaţi pentru plata pensiilor şi a salariilor, acestea reprezentând numai o treime din deficitul bugetar.

Acordul ţării noastre cu FMI presupune un împrumut de 12,95 miliarde de euro, iar împreună cu banii de la Uniunea Europeană, Banca Mondială şi BERD, împrumutul extern se ridică la 19,95 miliarde de euro. Jumătate din bani, cei care se vor duce la Minis-terul de Finante, vor fi destinaţi acoperirii deficitului bugetar, iar cealaltă jumătate vor fi destinaţi politicii monetare, coordonată de Banca Centrală.

Guvernul a convenit cu FMI reducerea deficitului bugetar în acest an, la 31,9 miliarde de lei, de la 36,1 miliarde de lei în 2009.

În privinţa dobânzii la care vor fi emise eurobondurile, specialiştii spun că aceasta va fi determinată atât de dobânda LIBOR, precum şi de cotaţia CDS-urilor pentru Româ-nia.

• CDS-urile continuă să scadă

Cotaţiile CDS-urilor - care măsoa-ră costul riscului de neplată pentru ţara noastră - au continuat să scadă până la 234 de puncte de bază, potrivit datelor CMS Data Vision, pe fondul îmbunătăţirii sentimentului investitorilor faţă de pieţele emergente, printre care şi România.

Bancherii consideră că o scădere a cotaţiilor CDS-urilor poate însemna o îmbunătăţire a percepţiei de risc pentru ţara noastră, generată de diverşi factori precum îmbunătăţirea previziunilor de declin economic sau aşteptări de apreciere a monedei locale, precum în prezent.

Actualmente, prima de risc pentru România este mai ridicată decât cea asociată Ungariei (214,5). Franţa, de exemplu, are un CDS de doar 42,94 de puncte, iar în cazul Greciei, care ocupă locul nouă în topul celor mai riscante ţări din lume, cotaţia CDS este 307,19 de puncte.

Scăderea cotaţiilor CDS din prezent se resimte în micşorarea costului îndatorării din exterior, deoarece finanţatorii (bănci, companii străine) devin mai puţin dornici să-şi asigure creanţele faţă de instituţia creditată (bănci, municipalităţi, guvern din ţara noastră), având în vedere că riscul de a nu mai primi creditul înapoi se reduce considerabil.

Pe lângă rolul de a proteja creditorii, cotaţiile CDS-urilor sunt tot mai folosite pe pieţele internaţionale în modul de calcul al dobânzilor la împrumuturile mari. De exemplu, la împrumutul sindicalizat de un miliard de euro contractat de stat de la bănci în iulie, dobânda a fost stabilită în funcţie de cotaţiile CDS (400 la vremea respectivă).

CDS-urile măsoară costul asigurării împotriva riscului de neplată al datoriei, fie că este vorba de ţară sau de o companie.

< link >https://www.bursa.ro/on-line/s=macroeconomie&articol=77580.html< link2 >Băsescu: Sporurile "inventate" ne-ar putea obliga să facem un alt împrumut< link3 >