Operatorul Bursei de Valori Bucureşti nu poate distribui dividende acţionarilor săi

Bursa de Valori Bucureşti (BVB) s-a constituit, în anul 1995, de către brokerii reuniţi la acea dată în Asociaţia Bursei de Valori, ca instituţie publică. BVB este, din acel moment, proprietarul şi gestionarul sis­temului de tranzacţionare bursieră, al bunurilor necesare funcţionă­rii aces­tuia, al softurilor şi al sistemelor informatice necesare, al indicelui BET şi variantelor sale, precum şi al arbitrajului instituţionalizat al Bursei. Ca instituţie publică, Bursa nu putea distribui membrilor săi participaţii la eventualele beneficii rezultate din deţinerea şi gestionarea aces­tor bunuri sau drepturi, chiar dacă Asociaţia Bursei de Valori avea atribuţii similare unei adunări generale a acţionarilor.

În data de 11 ianuarie 2005, în baza art. 285 din Legea pieţei de capital (Legea nr.297/2004), Bursa de Valori Bucureşti a trecut în administrarea unei societăţi comerciale, definită de lege drept "operator de piaţă".

Acest operator de piaţă a fost denumit BVB SA. Deşi denumirea este derutantă, BVB SA nu ar trebui să fie confundată cu bursa de valori ca piaţă de capital, care înseamnă atât sistemul de tranzacţionare, depozitare şi compensare, cu toate elementele necesare funcţionării sale, cât şi locul fizic sau virtual în care se tranzacţionează instrumentele financiare ("marfa" comercializată pe piaţă), precum şi participanţii la această piaţă, adică emitenţii, investitorii, intermediarii şi entităţile reglementate ale pieţei de capital. O parte din patrimoniul operatorului iniţial al bursei (fosta instituţie publică denumită şi ea "Bursa de Valori Bucureşti") a devenit capitalul social al actualului operator al bursei, BVB SA. Acţiunile emise ca echivalent al acestui capital social au fost atribuite în mod gratuit membrilor Asociaţiei Bursei de la data constituirii BVB SA, membri care, prin acest cadou legal, au devenit acţionari iniţiali ai BVB SA. Aceşti acţionari iniţiali nu pot fi denumiţi şi fondatori ai BVB SA, întrucât nu ei au constituit societatea şi nu ei au contribuit cu aporturi, ci societatea s-a constituit pe baze ne-contractuale, printr-un mecanism mai degrabă forţat de lege. Pentru aceste acţiuni, titularii lor nu pot primi dividende, căci ei nu au investit nimic în ele.

Chiar dacă unele din aceste acţiuni au fost înstrăinate de acţionarii iniţiali (prin acte juridice, în ele însele, contestabile, întrucât acţiunile iniţiale au avut şi au un puternic caracter intuitu persoane, adică strict legate de persoana acţionarului iniţial, membru al fostei Asociaţii a Bursei), ele rămân grevate de această limitare de drepturi, întrucât nimeni nu poate vinde ceea ce nu îi aparţine: dacă acţionarul iniţial nu avea dreptul la dividende, el nu putea vinde un astfel de drept. Este adevărat că, în actul constitutiv al BVB SA, la art. 14, se arată că, printre altele, deţinerea de acţiuni dă titularului şi dreptul la dividende, dar, pe de o parte, acest drept creat printr-o convenţie a particularilor nu poate exista din moment ce vine în conflict cu norme imperative ale legii iar, pe de altă parte, acest drept nu poate exista câtă vreme capitalul social al BVB SA este cel iniţial, de 75 milioane RON, constituit nu prin aporturile acţonarilor, ci prin transformarea în capital social a unei părţi din patrimoniul fostei instituţii publice denumită şi ea BVB. Actuala BVB SA ar putea să distribuie dividende pentru acţiunile care ar urma să fie emise pentru noi acţiuni corespunzătoare unor aporturi ale actualilor acţionari sau ale acţionarilor viitori, dar nu şi pentru acţiunile iniţiale. Nu trebuie uitat că, în urmă cu puţin timp, fosta piaţă extrabursieră (over-the-counter) Rasdaq a fuzionat prin absorbţie cu BVB SA. Or, fosta OUG 28/2002 dispunea negru pe alb în privinţa societăţii care opera această piaţă (fosta Rasdaq SRL, având ca asociat unic fosta ANSVM, ulterior denumită Rasdaq SA) că nu poate distribui dividende. Or, întrucât prin fuziune acţionarii societăţii absorbite devin acţionarii societăţii absorbante, pentru vechile lor acţiuni primind în schimb acţiuni, multipli de acţiuni sau fracţiuni de acţiuni la societatea absorbantă, înseamnă că foştii acţionari ai Rasdaq nu puteau primi acţiuni cu drept de dividend în schimbul unor acţiuni făra drept de dividend.

Pentru forumiştii detractori ai mei şi pentru intermediarii deranjaţi de acest articol: sunt de acord că există cazuri în care companii, mai mari sau mai mici, distribuie gratuit acţiuni, fie acţionarilor lor, fie managerilor, fie salariaţilor, fie unor potenţiali investitori în efortul de salvare de la faliment al companiei. Spre exemplu, pentru reevaluarea patrimoniului sau încorporarea profiturilor dis­tribuibile se emit gratuit acţiuni noi, care se distribuie acţionarilor exis­tenţi la data de referinţă (dar titularii acestor acţiuni au investit deja în societate prin subscriere sau cumpărare de acţiuni). La fel, managerilor sau salariaţilor li se distribuie acţiuni gratuit când societatea se privatizează, când societatea transferă acţiunile proprii pe care le deţine sau când se majorează capitalul social (dar în acest caz managerii şi salariaţii sunt acţionari indirecţi ai societăţi, stakeholders, pentru că ei investesc muncă sau profesionalism în societate). În fine, unor fonduri de investiţii cu capital de risc sau specializate în "active tulburate" (distressed assets) li se conferă pachete de acţiuni de control la societăţile aflate în dificultate (dar, în acest caz, investitorul îşi asumă şi obligaţiile şi managementul companiei aflate în dificultate). În niciunul din aceste cazuri, însă, nu este vorba de cadouri făcute de lege unor persoane care au devenit acţionari pentru că s-a întâmplat să fie la locul potrivit, în momentul potrivit.

Pe modelul Bursei din New York (NYSE), Bursa bucureşteană este o corporaţie non-profit căreia legea nu îi permitea distribuirea de dividende către membrii săi. Atât în Consiliul de administraţie al BVB SA, cât şi în acţionariatul acesteia există profesionişti ai pieţei de capital, expaţi sau nu, care ştiu acest lucru. Sau ar trebui să ştie. În ambele cazuri, faptul că s-a forţat în AGA de la BVB SA distribuirea unor sume cu titlu de dividende îi pune în dificultate pe aceşti profesionişti. Mai ales că aceşti bani ar fi putut fi investiţi în dezvoltarea unei pieţe de capital care este sublimă, stârneşte pasiuni, dar lipseşte cu desăvârşire din planurile de afaceri ale marilor jucători şi ale micilor investitori, deopotrivă.

Aga Sima vine, Aga Ancuţa pleacă, Aga Farmache stă