OPINIA ANALIŞTILOR GOLDRING: Companiile din energie listate la bursă pot fi afectate negativ cu 5% din venituri, pe fondul reglementării pieţei

Guvernul a anunţat recent oficial, printr-o ordonanţă de urgenţă, că a decis revenirea la reglementarea pieţei de energie electrică, conform unui comunicat remis redacţiei. Astfel, producătorii de energie vor fi obligaţi să vândă, până în martie 2025, electricitatea la preţul de 450 lei/MWh, printr-un mecanism de achiziţie centralizată. Evoluţia veniturilor Nuclearelectrica şi OMV Petrom ar putea fi afectată negativ cu aproximativ 5%, în exerciţiul financiar din care este aplicat acest preţ, comparativ cu bugetele şi estimările pentru acest an şi cu un procent mai important, dacă luăm în calcul preţurile medii obţinute la vânzarea energiei în anul 2022, sunt de părere analiştii casei de brokeraj Goldring. Ei mai spun că deşi piaţa de capital a fost, de regulă, sensibilă la astfel de modificări legislative, până acum nu a reacţionat la decizia Guvernului. "Acest lucru ne poate face să credem că investitorii nu sunt convinşi încă de faptul că acest mecanism va fi aprobat în cele din urmă sau, cel puţin, nu în această formă", adaugă analiştii Goldring.

"Având în vedere modul de formare a preţului energiei electrice în România (producţie, transport, distribuţie şi furnizare), decizia de revenire la un mecanism de achiziţie centralizată va avea impact în principal asupra producătorilor de electricitate ale căror costuri de producţie sunt mai mari, iar aceştia trebuie identificaţi printre cei care au centrale care funcţionează pe cărbune şi pe gaz. De exemplu, centrala de la Paroşeni, care produce energie la costuri mult peste limita de preţ stabilită prin Ordonanţă ar putea figura printre cei mai afectaţi producători. De partea cealaltă, foarte puţin afectaţi vor fi producători precum Hidroelectrica, Nuclearelectrica sau OMV Petrom" mai spun analiştii casei de brokeraj din Târgu Mureş.

Potrivit sursei citate, analiştii Goldring se aşteaptă ca producătorii care au costurile mai mici de 450 lei/MWh să îşi vadă profiturile scăzând. Ei mai afirmă că dintre companiile listate la BVB, cea mai puţin afectată va fi Nuclearelectrica. Cele două reactoare aflate în funcţiune produc între 1.380 MWh şi 1.400 MWh zilnic.

Preţurile de producţie sunt, în acest moment, negociate pe bursele OPCOM şi pe Bursa Română de Mărfuri. Ca în majoritatea ţărilor UE, piaţa funcţionează după modelul preţului marginal, ceea ce înseamnă că energia cea mai ieftină intră prima în sistem, sursele mai scumpe fiind adăugate în funcţie de cerere. Modelul este eficient, oferă transparenţă şi avantajează producătorii care au costuri cât mai mici. Preţul este stabilit de ultimul producător care a găsit o contrapante, altfel spus preţul este dat de cel mai scump producător.

În acest moment, Nuclearelectrica are la finalul primelor nouă luni ale anului curent un preţ mediu de vânzare a energiei electrice de 626,3 lei/MWh, cantitatea vândută fiind de 7,7 mil. MWh de la începutul anului. Hidroelectrica, companie care urmează a se lista la bursă şi care are o pondere semnificativă în portofoliul unei alte entităţi listate, Fondul Proprietatea, avea un preţ mediu de vânzare realizat al energiei electrice de 577,7 lei/MWh, totalul energiei vândute fiind de 7,5 TWh la finalul primului semestru. OMV Petrom are o pondere a veniturilor din vânzarea energiei electrice mai scăzută, dar, cu toate acestea, a avut o producţie netă de energie electrică de 3,53 TWh în primele nouă luni ale anului, preţul mediu spot OPCOM al energiei electrice livrate în bandă fiind de 1,368 lei/MWh.

Analiştii Goldring reamintesc că indicele BET-NG, care reflectă evoluţia companiilor energetice şi de utilităţi, nu a rămas indiferent în momentul intrării în vigoare a Ordonanţelor care au în prim-plan sectorul energetic. Acesta a marcat o creştere de 1,10% odată cu adoptarea OU nr. 27 din 18 martie 2022, care prevede plafonarea preţului final al energiei electrice pentru consumatorii casnici, respectiv o scădere de 2,37% la adoptarea OU nr. 119 din 1 septembrie 2022, care prevedea plafonarea şi compensarea preţurilor de energie, se menţionează în comunicat.