OPINIA DE LA ANTIPOZI / AUSTRALIA, ÎN FAŢA UNEI NOI PROVOCĂRI: Apărarea locului fruntaş în clasamentul mondial al bunăstării

Între 17 decembrie şi 23 ianuarie, în Australia este, de obicei, căldură mare si vacanţă pentru majoritatea cetăţenilor. Motoarele economiei funcţionează la un randament minim. Singurele lucruri care mai perturbă atmosfera sunt focurile de păduri, de multe ori asociate cu mari pierderi materiale.

Devalorizarea dolarului australian (aproximativ 18%) a făcut ca procentul celor care îşi petrec vacanţa în străinătate să scadă simţitor. Apelarea la serviciile de turism intern a crescut atât prin schimbarea de preferinţă a australienilor către destinaţii domestice, forţată de devalorizare, cât şi prin afluxul de străini, pentru care 2015 a avut o atracţie în plus: costul serviciilor, cu 30% mai ieftin decât în 2013.

Economiştii pregătesc prognoza pentru 2016, iar guvernul - o viziune prin care încearcă să dea un răspuns la noile realităţi economice cu care se confuntă "The Land of Plenty"- Ţara belşugului.

• Când China tuşeşte...

De multe ori, belşugul ori bogăţiile naturale ale unei ţări nu reprezintă o condiţie suficientă pentru garantarea menţinerii nivelului de trai. Mai recent, prosperitatea Australiei a depins în mare măsură de China. Se poate spune că, atunci când China tuşeşte, Australia se îmbolnăveşte de gripă...

Ritmul de creştere economică a Chinei - care în ultimi 10 ani a postat cifre în exces de 10% anual - a adus după sine o cerere mare de materii prime, ale căror sursă principală a fost Australia. Creşterea cererii globale a generat o majorare a preţurilor şi investiţii enorme în infrastructura necesară pentru deschiderea de noi facilităţi (miniere), pentru a satisface pofta crescândă a Chinei.

Pentru economia Australiei, această perioadă a fost una de surplus, atât al balanţei comerciale, cât şi bugetare. Populaţia a beneficiat de reduceri de impozite şi de o creştere rapidă a puterii de cumpărare, în special prin aprecierea rapidă a dolarului australian. Economia a început să funcţioneze cu două viteze. Resursele lucrau la o turaţie maximă, în timp ce restul economiei îşi pierdea suflul.

Exporturile, excluzând resursele, au început să cedeze teren, din cauza monedei foarte puternice. Cele trei fabrici de automobile, multinaţionalele General Motors, Ford si Toyota, cereau subvenţii din ce în ce mai mari de la guvern, argumentând că rata de schimb a dus la prăbuşirea exporturilor (o maşină fabricată in Australia costa cu 3 000 de dolari mai mult ca în America) şi se intensifica competiţia cu maşinile importate, care deveneau din ce în ce mai ieftine din cauza aprecieri dolarului australian. La refuzul guvernului de a mai subvenţiona industria de maşini, companiile multinaţionale au hotărât să plece din Australia până în 2017. Desigur, o asemenea decizie este ireversibilă, deoarece investiţiile pentru ajustarea capacităţilor de producţie globală au început imediat.

• Lumea, în bătălia continuă pe resurse

2015 a fost un an dificil pentru ţările producătoare de materii prime - petrol, gaz, minerale, cărbune etc. Preţurile unor resurse se mişcă în tandem - de exemplu, cele ale petrolului şi gazului fluctuează în aceeaşi direcţie. În cazul petrolului, America a adus pe piaţă noi resurse, prin extracţii din şisturi bituminoase, devenind energetic independentă. După mulţi ani de interdicţie, guvernul american a autorizat în 2015 exportul de petrol.

Ţările OPEC au decis să continue să pompeze cantităţi mari de petrol, sperând că scăderea preţului îi va duce la faliment pe noii producători, ale căror costuri de extracţie se presupune că ar fi mai mari decât cele din statele membre ale organizaţiei. Acest lucru nu s-a întâmplat însă până la preţul curent, de aproximativ 37 $/ baril. Este o dovadă a forţei tehnologiei care face posibilă extracţia foarte eficientă din şisturi.

În schimb, Arabia Saudită - cea mai mare producătoare din lume - a ajuns la un deficit de 15% din PIB, fiind forţată să mărească preţul intern al benzinei cu aproape 50%. În acelaşi timp, au scăzut şi subvenţiile acordate populaţiei, chiar şi şeicii bogaţi fiind afectaţi la portofel.

La Londra, locul preferat unde bogaţii Arabiei Saudite au reşedinţe impunătoare, în ultimul timp au apărut pe piaţă multe din aceste proprietăţi.

Scăderea preţului petrolului este însă una pozitivă pentru ţările importatoare, ceea ce ar trebui să se reflecte în indicele de creştere economică a acestora. Australia nu este exportatoare de petrol, însă este mare producătoare de gaze naturale, pe care le exportă lichefiate în special în ţările din Asia.

Australia nu a resimţit criza financiară, fiind salvată de cerinţa crescândă de materii prime din China. Mai recent (în ultimii 2-3 ani), ritmul de creştere economică a Chinei a fost influenţat de scăderea exporturilor spre ţările afectate de criză şi descreşterea cererii interne in industria de construcţii, unde rezistenţa populaţiei la preţurile inflate a creat oraşe întregi cu apartamente neocupate. Astfel, spectaculoasa creştere economică chinezească a scăzut de la peste 10% undeva în jur de 7% (cifră care, totuşi, este de invidiat de către foarte multe ţări). Această scădere a făcut ca preţurile materiilor prime să coboare. De exemplu, minereul de fier a ajuns de la peste 100 de dolari tona la în jur de 37/ tonă.

• Alternativa exportului de inteligenţă

"Ţara belşugului" tronează peste bogăţii naturale imense, pe care puţini vor să le cumpere. Cu toate acestea, în anul 2015 Australia a avut o creştere de aproximativ 2,5%, ajutată în mare parte de devalorizarea monedei, care a generat o sporire a veniturilor din exporturile tradiţionale, cum ar fi cele din agricultură şi turism, dar şi din exporturi de servicii, care includ şi educaţie: un mare număr de tineri din Asia studiază la universităţile australiene.

Aviz României, care are o resursă pe care refuză să o exploateze!

Confruntat cu noul climat economic, în care veniturile din taxele pe minerit au scăzut substanţial, guvernul australian este forţat să caute noi resurse bugetare. Astfel, se preconizează că se va mări TVA de la 10% până undeva între 12-15%, iar contribuţia pentru sănătate va creşte până la 2-2,5%. Cum aceste modificări se vor aplica de la 1 iulie 2016, ele sunt momentan doar la nivelul de dezbatere publică.

Ce apare mai importantă este viziunea noului prim-ministru, care a declarat că guvernul va mări fondurile pentru cercetare, cu scopul ca Australia să devină un exportator de inteligenţă.

Săptămânile trecute, presa anunţa o criză de lapte praf (se numeşte Formula) pentru bebeluşi. Fabricile nu pot face faţă cerinţei, din cauza exporturilor în China, care a descoperit că multe produse alimentare sunt falsificate. Or, Australia având o bună reputaţie ca producător de calitate, cererea pentru mărfurile sale este foarte mare. S-a ajuns să fie copiat până şi ambalajul produselor australiene, pentru a crea confuzie în mintea consumatorilor chinezi!

Pe de altă parte, se preconizează că în următorii ani va creşte cerinţa de uraniu. În timp ce Germania vrea să închidă centralele nucleare, China şi India au anunţat că vor construi un număr mare de astfel de facilităţi. În atare împrejurări, Australia se pregăteşte deja pentru deschiderea de noi mine de uraniu.

Prognoza mondială pentru 2016 este pozitivă, chiar dacă în Europa creşterea economică nu va fi spectaculoasă, iar global se preconizează o creştere de 3%. Nu e motiv de deschidere a sticlelor de şampanie, dar trendul e pozitiv.

În Australia, s-a pierdut industria de maşini, dar se vor construi nave militare, se vor exporta inteligenţă şi servicii, iar moneda va oscila probabil în jur de 70 de cenţi SUA( în lei, în jur de 3 lei /$A).

• Dacă nu curge, pică

Până la apariţia prognozelor oficiale, părerea mea este că, în viitorul apropiat, se aplică vorba românească "dacă nu curge, pică".

Pe scara bunăstării, Australia poate va mai pierde câteva locuri, dar va rămâne cu un standard de viaţă din eşalonul superior al prosperităţii. Iată componentele majore ale PIB-ului său: servicii 58%, comerţ 5%, minerit 7%, manufactură 7%, construcţii 8%.

Personal, mergând des în Europa, am fost mai prevăzător şi am cumpărat acţiuni în dolari americani şi euro. Astfel, pe termen scurt, nu voi fi afectat de deprecierea monedei australiene...